Analişti: Armistiţiul din Ucraina este o victorie pentru Vladimir Putin

"Cu ajutorul Rusiei, proruşii au obţinut o superioritate militară care se transformă astăzi în superioritate politică. A fost obiectivul lui Putin de la început: să aibă pârghii care să îi permită să dicteze Ucrainei condiţiile, nu numai pentru estul ţării, ci pentru toată politica sa", apreciază politologul Maria Lipman.

În opinia lui Stanislav Belkovski, de la Institutul strategiei naţionale, "Putin a câştigat, a obţinut ca (preşedintele Petro) Poroşenko să negocieze cu «Republica Doneţk» şi «Republica Lugansk»", cele două regiuni separatiste.

Acordul semnat la Minsk prevede în primul rând o încetare a focului, respectat în general în pofida acuzaţiilor reciproce de încălcare a armistiţiului. Dacă persistă, armistiţiul riscă să confirme pierderea controlului de către Kiev a teritoriilor aflate în prezent sub controlul rebelilor proruşi din estul ţării.

Acest acord include mai multe puncte de litigiu şi subiecte expuse interpretării, precum "statutul special" care ar fi acordat regiunilor din est şi controlul frontierei. Alte puncte par dificil de aplicat precum "plecarea din Ucraina a unor formaţiuni armate ilegale, a materialului militar şi mercenarilor".

Acest acord "este o capodoperă a diplomaţiei care convine tuturor părţilor aflate în conflict în măsură în care nu impune nicio obligaţie nimănui", ironiza luni cotidianul economic de referinţă Vedomosti din Moscova.

Cotidianul independent Novie Izvestia se întreba cu privire la punerea în aplicare a acestui acord "în absenţa unor semnături a preşedinţilor rus şi ucrainean".

O concesie crucială pare să fi fost făcută Kievului cu acordarea unui "statul special" regiunilor separatiste, ceea ce înseamnă menţinerea lor în interiorul Ucrainei. "Nu se spune nicăieri că Kievul îşi abandonează teritoriile", se felicită Volodimir Fesenko de la Centrul de studii politice Penta din Kiev.

Dar unul dintre liderii separatişti, Igor Plotniţki, a pus la îndoială acest punct încă de duminică, afirmând că semnarea acordului nu înseamnă în niciun caz că rebelii renunţă la independenţă.

În opinia politologului ucrainean Volodimir Gorbaci, "încetarea focului era necesară pentru ambele părţi, inclusiv pentru Kiev. Am avut pierderi importante şi pentru a ne pregăti pentru o nouă fază a conflictului, este nevoie de timp".

Mai degrabă pesimist, acest expert consideră că cel mult acordul din Minsk poate aduce un scurt armistiţiu şi un schimb de prizonieri. "O încetare a focului totală este imposibilă. Tirurile continuă din partea rebelilor. Şi după un schimb de prizonieri, luptele se pot relua".

"O încetare a focului fragilă este mai bună decât un război de mare amploare cu o multitudine de victime de ambele părţi", afirmă la rândul săi Vedomosti, subliniind că "acordul de la Minsk nu creează condiţii pentru o rezolvare a conflictului din Ucraina".

Expertul Dmitri Orlov, consultant al administraţiei de la Kremlin, este ceva mai optimist: "O reluare a luptelor este puţin probabilă în cursul viitoarelor luni dar ambele părţi vor să profite de armistiţiu pentru consolidarea potenţialului lor militar, în special partea ucraineană după pierderile suferite".

Dacă la Moscova experţii înclină către o victorie a lui Putin, părerile sunt diferite la Kiev, unde acordul de la Minsk este văzut ca un rău mai mic şi o posibilitate de reconstituire a forţelor în lipsa unui succes.

În opinia lui Volodimir Fesenko, "Kievul are tot interesul să vadă încetarea focului prelungită, alternativa neputând fi decât o agresiune rusă de amploare cu riscul de a vedea conflictul afectând şi alte regiuni".

"Avem nevoie de timp pentru a reînarma forţele ucrainene", a scris duminică pe blog Iuri Luţenko, un consilier al preşedintelui Poroşenko. Sugerând clar că opţiunea militară este în continuare la ordinea zilei, el s-a angajat să preia controlul asupra bastioanelor separatiste din Doneţk şi Lugansk "când vom avea o armată şi o economie puternice".

Fondul Monetar Internaţional a avertizat săptămâna trecută că ajutorul său pentru Kiev, fixat în prezent la 17 miliarde de dolari, ar putea să se dovedească insuficient dacă luptele vor continua.