ANALIZĂ: Alianţele americane, puse la încercare de tulburările de la nivel mondial

Alianţele Statelor Unite la nivel mondial, mai ales în Europa, se află din nou sub presiune, iar dezvăluirile lui Edward Snowden despre spionajul american au provocat o adevărată criză cu Germania.

Contrastul este evident faţă de situaţia din 2008. Pe atunci, cel care era doar candidat la preşedinţie era primit foarte favorabil de europeni. Un an mai târziu, preşedintele Barack Obama primea deja Premiul Nobel pentru Pace.

Însă, reorientându-se destul de rapid către Asia, relaţiile cu Europa s-au răcit treptat, iar scandalul acţiunilor de spionaj din partea NSA, care a ascultat telefonul mobil al cancelarului german Angela Merkel, a provocat furie şi uimire.

Aceste reacţii au ajuns până într-acolo încât, potrivit unui sondaj recent al Institutului Pew, preşedintele Obama nu a mai fost niciodată considerat atât de nepopular în Europa, în pofida faptului că actuala sa cotă de popularitate rămâne în continuare foarte pozitivă, inclusiv în Germania, şi poate fi râvnită de orice preşedinte american.

Citeşte şi: Popularitatea lui Barack Obama în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel - sondaj

"Europa aştepta enorm de mult de la preşedintele Obama", subliniază Heather Conley, un analist de la Center for Strategic and International Studies, un centru de reflecţie cu sediul la Washington. "Însă, de câţiva ani asistăm la o revizuire în scădere a acestor aşteptări", adaugă el.

- Europenii

Relaţiile cu Franţa sunt mai bune.

Parisul şi Washingtonul au colaborat în vederea îndepărtării de la putere a lui Muammar Kadhafi în 2011 şi în lupta împotriva terorismului în Africa. François Hollande a fost primit cu mare pompă, anul acesta, într-o vizită de stat.

Însă la orizont se prefigurează nori, odată cu amenda în valoare de aproape nouă miliarde de dolari aplicată BNP Paribas, şi odată cu vânzarea preconizată către Rusia a unor nave de război de tip Mistral, în plină criză ucraineană.

Rămâne "relaţia specială" cu aliatul britanic.

Însă Marea Britanie, care se concentrează asupra relaţiei sale "schizofrene" cu Uniunea Europeană (UE) şi referendumului pentru independenţa Scoţiei, se izolează pe scena internaţională.

În plus, aliatul britanic nu s-a prezentat la apel toamna trecută, după ce premierul David Cameron nu a reuşit să obţină aprobarea Parlamentului în vederea lansării unor atacuri asupra regimului sirian, ca sancţiuni pentru utilizarea unor arme chimice.

Barack Obama insistă să catalogheze NATO drept "cea mai puternică alianţă din lume", însă Statele Unite se lamentează, în paralel, de nivelul prea rdus al cheltuielilor militare europene. De asemenea, cu privire la criza ucraineană, Washingtonul critică lipsa de apetit a unor europeni de a impune sancţiuni Rusiei.

- Orientul Mijlociu şi Asia

În Orientul Mijlociu, războaie civile, violenţe motivate religios, lovituri de stat şi revoluţii au afectat, la rândul lor, alianţele cu Washingtonul.

Casa Albă are o dilemă cu privire la modul în care să gestioneze relaţiile după schimbarea puterii în Egipt, un important aliat al americanilor de câteva decenii. Însă dilema - să dea, oare, prioritate importanţei strategice a autorităţilor de la Cairo, ori să le ostracizeze, din cauza situaţiei drepturilor omului? - pare că a primit un răspuns cât de poate de clar, odată cu invitaţia adresată de către Barack Obama Egiptului la summitul african din august, la Washington.

Altfel, opţiunile în domeniul politicii externe - în special cu privire la Siria - ale administraţiei americane sunt mai degrabă tulburătoare pentru anumiţi aliaţi.

Astfel, Obama a fost nevoit să efectueze o vizită în Arabia Saudită, în martie, pentru a asigura această ţară asupra relaţiilor cu Washingtonul.

Bahrainul, ţara în care este staţionată Flota a V-a americană, a provocat un mini-incident diplomatic, săptămâna trecută, prin expulzarea emisarului american pentru drepturile omului.

Iar aliatul cel mai apropiat al Statelor Unite în regiune - Israelul - nu pierde absolut nicio ocazie să-şi reitereze scepticismul cu privire la voinţa americanilor de a ajunge la un acord internaţional cu Iranul în dosarul nuclear.

În plus, multiplicarea crizelor a determinat Washingtonul la alinieri ieşite din comun.

În lupta împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI) în Irak, Washingtonul se află în aceeaşi tabără cu Iranul şi Siria.

Mai rămâne Asia, o regiune în care Washingtonul exploatează nemulţumirile create de către ambiţiile maritime ale Chinei cu scopul de a ţese legături mai strânse.

"Pivotul asiatic" al lui Barack Obama constă în revigorarea alianţelor cu Japonia, Coreea de Sud, Filipine şi Australia. De asemenea, Myanmarul se îndepărtează de China, în urma acţiunii americane.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, regiunea a primit reasigurări prin turneul pe care Barack Obama l-a efectuat în aprilie, în cursul căruia a consolidat garanţiile privind protecţia americană a Japoniei şi a clarificat în care circumstanţe Washingtonul va apăra Filipinele.

Însă China nu vede cu ochi buni mişcările de trupe americane în Australia şi Filipine şi nici manevrele navale americane, alimentând temerea unei amplificări a rivalităţii cu Beijingul.

Citeşte şi: SUA şi UE au înăsprit sancţiunile împotriva Rusiei. Reacţia Moscovei

Citeşte şi: SONDAJ: Barack Obama, considerat cel mai slab preşedinte al SUA