ANALIZĂ: Armistiţiul, o ipoteză providenţială atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că s-a pus de acord cu omologul său rus Vladimir Putin asupra unui "regim de armistiţiu", după conversaţia telefonică pe care au purtat-o miercuri, cu o zi înaintea unui summit NATO care urmează să formuleze un răspuns la "agresiunea rusă" în Ucraina, Uniunea Europeană (UE) dând la rândul ei un ultimatum Rusiei până la sfârşitul săptămânii să schimbe direcţia, sub ameninţarea unor noi sancţiuni.

Acuzat de către Occident că-i susţine pe separatişti şi că a mobilizat în ultimele zile trupe în Ucraina, Kremlinul a subliniat că nu este "parte implicată în conflict" şi că nu poate, deci, să discute despre un armistiţiu.

Însă cel mai puternic om din Rusia a prezentat, ulterior, un plan în şapte puncte de soluţionare a crizei din Ucraina, afirmând că speră să se ajungă la un "acord final" între Kiev şi rebelii proruşi vineri. Aceştia din urmă au sugerat că sunt pregătiţi să pună capăt acţiunilor militare, dacă armata ucraineană se retrage din localităţile din regiune.

"Acest lucru aduce în mod straniu cu o manevră de contracarare a sancţiunilor europene", scria miercuri Holger Schmieding, economistul-şef al băncii germane Berenberg Bank, cu sediul la Londra.

"În trecut, Rusia nu şi-a respectat angajamentele (...), însă în faţa unui răspuns mai dur din partea occidentalilor există o slabă speranţă ca Putin să se oprească şi ca acest conflict să devină un conflict îngheţat", a adăugat el.

- "Trebuie ca oamenii să nu mai fie ucişi"

Un armistiţiu provizoriu a fost proclamat sub presiunea lui Vladimir Putin şi Occidentului şi a fost acceptat de către rebeli la sfârşitul lui iunie. El a fost prost perceput de către opinia publică ucraineană, din cauza numărului mare de militari ucişi în această perioadă.

După o serie de succese militare, forţele ucrainene au pierdut teren, în ultimele zile, şi au pierdut cel puţin 87 oameni într-o bătălie pentru oraşul strategic Ilovaisk, unde au fost încercuite şi au luptat cu "forţe ruseşti", afirmă ele.

Moscova dezminte orice implicare în conflict, însă în Rusia se multiplică mărturii ale rudelor unor militari ruşi ucişi sau răniţi în Ucraina.

"Trebuie ca oamenii să nu mai fie ucişi", a rezumat miercuri preşedintele ucrainean, conflictul soldându-se deja cu 2.600 de morţi în mai puţin de cinci luni.

"În prezent ne aflăm în situaţia în care toate părţile ar putea să accepte încetarea ostilităţilor", analizează Oleksandr Suşko, directorul Institutului pentru Cooperare Eurasiatică de la Kiev.

Este "imposibil" ca Ucraina, aşa cum stau lucrurile în prezent, să-i gonească pe separatiştii din est, iar armistiţiul este "un compromis pe care-l putem accepta şi care corespunde intereselor naţionale", subliniază el.

Ţara şi-a relansat proiectul de aderare la NATO şi a cerut ca un "ajutor practic" să fie decis la summitul de joi şi vineri din Marea Britanie, însă opţiunile sunt foarte limitate, potrivit unor experţi. Uniunea Europeană (UE) a respins deja cererea Kievului de a-i furniza armament.

- Putin în poziţie de forţă

În ceea ce-i priveşte pe ruşi, ei se află într-o poziţie de forţă. "Trupele lor au reuşit să extindă teritoriul controlat în Ucraina, să ocupe poziţii în zona de coastă şi ameninţă portul strategic Mariupol (de la Marrea Azov). Acestea sunt poziţii foarte puternice înaintea unor negocieri", adaugă Oleksandr Suşko.

Totodată Putin "plăteşte scump pentru politica pe care o duce în Donbas şi poate accepta o anumită dezescaladare în această etapă", notează expertul ucrainean, adăugând că se îndoieşte că armistiţiul va fi respectat, în cazul în care se va ajunge la un armistiţiu.

De aceeaşi părere este şi expertul ucrainean Vasil Filipciuk de la Centrul Internaţional pentru Analize Strategice de la Kiev.

"După intervenţia militarilor săi în Ucraina, Putin nu are nevoie de un răgaz, ci Ucraina. Îl putem învinge pe Putin doar prin forţă, dar Ucraina nu are mijloacele", subliniază el.

"Timpul este de partea lui Putin", subliniază expertul rus Nikolai Petrov. "El ia iniţiativa, pentru că se află într-o poziţie de forţă. Kievul şi Occidentul nu au altă opţiune decât să accepte aceste propuneri odată cu apropierea iernii", când operaţiunile sunt mai dificil de desfăşurat.