ANALIZĂ: Atacurile de la Paris relevă eşecuri şi provocări la adresa serviciilor de informaţii

Mai ales eşecul interceptării francezului Samy Amimour - în vârstă de 28 de ani, unul dintre atacatorii sinucigaşi în masacrul de la sala de spectacole Bataclan - provoacă îngrijorări.

Pe numele acestuia a fost întocmit un dosar în 2012, după ce a încercat fără succes să ajungă în Yemen, dar a putut să plece în Siria un an mai târziu, ceea ce a condus la emiterea unui mandat internaţional de arestare care-l vizează.

Acest lucru nu l-a împiedicat să se strecoare înapoi, în Franţa, şi să ia parte la atacurile sângeroase din capitala franceză.

"Avem o problemă în ceea ce priveşte controlul frontierelor Schengen - o problemă mare", a declarat Alain Chouet, un fost director în cadrul serviciului francez de informaţii externe DGSE.

"Sosirea (lui Amimour în Franţa) ar fi trebuit să declanşeze o alertă. Însă aceşti tipi înţeleg foarte bine tehnicile de intrare şi ieşire prin zona Schengen. Le-au practicat mult", a apreciat el.

Serviciile de informaţii sunt criticate, de asemenea, în legătură cu un atacator înarmat care şi-a detonat centura de explozivi la Bataclan, şi anume Omar Ismail Mostefai.

El se afla pe "radarele" serviciilor din 2010 şi avea o fişă "S" pentru "securitatea statului", ca extemist cunoscut.

Turcia a anunţat că a alertat Franţa cu privire la faptul că acesta reprezenta o ameninţare potenţială în două rânduri - în decembrie şi ianuarie -, după ce Mostefai a intrat pe teritoriul turc în 2013, se pare în drum către Siria.

Însă Turcia "nu a primit niciodată un răspuns de la Franţa", a declarat pentru AFP, la Ankara, un oficial turc de rang înalt.

Belgia reprezintă altă problemă majoră pentru securitatea europeană, mai mulţi dintre atacatorii de la Paris fiind cunoscuţi poliţiei locale, care a făcut prea puţin să le urmărească mişcările.

"Înţelegeţi că, dacă belgienii nu ne avertizează, noi nu putem face nimic", declara luni o sursă din cadrul poliţiei.

Număr copleşitor

În pofida criticilor, unii experţi apreciază că amploarea provocării face imposibilă o urmărire totală.

"Serviciile franceze vor fi arătate cu degetul, dar, având în vedere numărul mare de persoane pe care îl are de monitorizat, ele consideră acest lucru copleşitor şi este posibil ca unii să scape, întotdeauna, prin ochiurile plasei", a declarat Kit Nicholl, un analist în domeniul securităţii franceze de la IHS Country Risk din Londra.

Dintre jihadiştii străini care luptă în Siria şi Irak, cei mai mulţi provin din Franţa.

Peste 500 de luptători francezi s-ar fi alăturat SI atât în Siria, cât şi în Irak, potrivit unor date oficiale. Aproximativ 250 au revenit în ţară, iar aproximativ 750 şi-ar fi exprimat dorinţa de a se alătura jihadului. Peste 10.000 de persoane au fişe "S", ca potenţiali extremişti.

Franţa a adoptat în vară un nou cadru juridic care le oferă autorităţilor puteri vaste, inclusiv să intercepteze convorbiri telefonice şi conversaţii online, fără o supervizare judiciară prea mare.

Odată cu dosarul fraţilor Kouachi, care au comis atacuri la sediul revistei satirice Charlie Hebdo în ianuarie, "este clar că problema nu este identificarea potenţialilor terorişti, ci (o lipsă a) resurselor care să analizeze şi evalueze", a apreciat Nicholl.

"Cei antrenaţi în străinătate vor şti probabil cum să ocolească supravegherea, fie evitând total comunicaţiile, fie folosind tehnologii de încriptare, care progresează într-un asemenea ritm încât este dificil ca agenţiile de informaţii să-şi păstreze avansul", a adăugat el.

Un fost specialist în contraterorism din cadrul DGSE a declarat, sub protecţia anonimatului, că există trei teorii.

"Fie nimeni n-a văzut nimic - iar aceasta este cea mai mare îngrijorare, fie am văzut lucruri pe care nu le-am înţeles - ceea ce este, de asemenea, o problemă, fie am văzut lucruri şi, cu toate acestea, ei au putut să comită atacul", a declarat el.

"Asta înseamnă că avem fie o problemă de informaţii, fie o problemă de analiză a informaţiilor, fie a lanţului de comandă între serviciile de securitate. Provocarea a fost îngreunată de faptul că (atacul) a fost plănuit în Belgia", a continuat el.

"Este necesar să se spună că, în pofida faptului că belgienii au cea mai mare proporţie de persoane care pleacă în Siria, ei nu se ridică la înălţimea sarcinii. Mulţi dintre tipii din acest grup erau cunoscuţi la Bruxelles", a subliniat fostul specialist.

"Cineva a dat-o în bară", a apreciat el.

Însă oficiali din domeniul luptei împotriva terorismului sunt nevoiţi să ia decizii dificile în legătură cu persoanele către care să direcţioneze cu prioritate resurse limitate.

"Acest lucru nu mă lasă să dorm noaptea", declara recent un oficial francez din domeniul luptei împotriva terorismului, într-un interviu publicat înainte de atacurile de la Paris, referinsu-se la "cum să pui numele corecte la locul corect pe listă - suntem foarte departe de a fi o ştiinţă exactă".

Alţii au îndemnat ca serviciile de securitate să nu fie învinovăţite.

"E clar că dacă este comis un atac există o problemă", a declarat Chouet.

"Dar nu dai vina pe pompierii pădurii pentru incendiul din pădure", a subliniat el.