Analiză BBC - Cum poate fi Putin adus în faţa justiţiei după masacrele din Ucraina

Imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din Bucea au dus la condamnarea internaţională a Rusiei şi la alte acuzaţii că forţele sale comit crime de război.

Curtea Penală Internaţională a început deja să investigheze dacă au loc crime de război şi Ucraina a înfiinţat, de asemenea, o echipă pentru a strânge probe,transmite BBC. 

Despre Vladimir Putin se cunoaşte că este o persoană violentă, fiind amator după arme şi pasionat de războaie foarte distructive după cum a demonstrat în Al Doilea Război Cecen dintre anii 1999-2000, şi în Războiul Ruso-Georgian din august 2008. 

Dar în ce măsură a fost el implicat în comiterea crimelor de război?

Ce este o crimă de război şi ce este un genocid?  

Putin cu AK-74, sursa foto - Kremlin.ru 

Ce este o crimă de război?

Poate că nu pare, dar „până şi războiul are reguli” , aşa cum spune Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Acestea sunt cuprinse în tratate numite Convenţiile de la Geneva şi un şir de alte legi şi acorduri internaţionale.

Civilii nu pot fi atacaţi în mod deliberat - şi nici infrastructura care este vitală pentru supravieţuirea lor. Inclusiv atacarea lăcaşurilor de cult, indiferent de religie, este considerată crimă de război conform legilor internaţionale. 

Iar Rusia a bombardat biserici din Ucraina. 

Unele arme sunt interzise din cauza suferinţei nediscriminatorii sau îngrozitoare pe care le provoacă - cum ar fi minele antipersonal şi armele chimice sau biologice.

Bolnavii şi răniţii trebuie îngrijiţi - inclusiv soldaţii răniţi, care au drepturi ca prizonieri de război.

Infracţiunile grave, cum ar fi uciderea, violul sau persecuţia în masă a unui grup sunt cunoscute drept„crime împotriva umanităţii”.

Mariupol - Arhiva Mediafax

Ce este genocidul?

Genocidul este definit în dreptul internaţional ca uciderea deliberată a unor persoane dintr-un anumit grup naţional, etnic, rasial sau religios, cu intenţia de a distruge grupul - fie în întregime sau parţial .

Ca atare, genocidul este o crimă de război specifică, care este mai mare decât uciderea ilegală a civililor. Legea cere dovada intenţiei de a distruge grupul.

Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că invadarea Ucrainei de către ruşi a constituit „genocid”. 

De exemplul măcelul care a dus la aproximativ 800.000 de morţu în 1994, în Rwanda, a dus mai târziu la urmăriri penale pentru genocid.

Ororile comise de soldaţii ruşi împotriva civililor ucraineni sunt similare cu actele de genocid comise de germanii nazişti împotriva populaţiilor evreieşti şi slave pe durata celui De-al Doilea Război Mondial - sursa foto - arhiva Mediafax

Ce acuzaţii de crime de război au existat în Ucraina?

Anchetatorii şi jurnaliştii au găsit ceea ce pare a fi o dovadă a uciderii deliberate a civililor în Bucea, un oraş de la periferia Kievului şi în alte zone din apropiere.

Forţele ucrainene spun că au găsit gropi comune şi că există dovezi că civili au fost împuşcaţi după ce le-au fost legate picioarele şi mâinile.

Preşedintele american Joe Biden a cerut ca preşedintele rus să fie judecat pentru crime de război, spunând că „tipul ăsta este brutal” şi că îl crede pe Putin drept „un criminal de război” .

Premierul Marii Britanii Boris Johnson a declarat că  necesită „încă mai multe dovezi” ale crimelor de război .

În martie, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că Rusia a „distrus blocuri de apartamente, şcoli, spitale, infrastructură critică, vehicule civile, centre comerciale şi ambulanţe” - acţiuni despre care SUA au considerat drept crime de război.

La începutul aceleiaşi luni, un atac rus asupra unui teatru din Mariupol părea a fi primul loc confirmat al unui asasinat în masă. Cuvântul „copii” a fost scris cu litere gigantice în afara clădirii.

Ucraina a numit anterior atacul aerian al Rusiei asupra spitalului lui Mariupol drept crimă de război .

O imagine din satelit de la Maxar Technologies realizată pe 14 martie arată o vedere aeriană a Teatrului Dramatic Mariupol, care a fost bombardat pe 16 martie.  Cuvântul „copii” (în rusă) poate fi văzut scris cu litere mari albe vizibile de sus în afara clădirii.

Există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi că bombele cu dispersie - muniţii care se despart în o mulţime de bombe - au lovit zonele civile din Harkov .

Marea Britanie spune că Rusia a folosit explozibili termobarici, care creează un vid masiv prin absorbţia de oxigen. Acestea nu sunt interzise, ​​dar utilizarea lor deliberată lângă civili ar încălca aproape sigur regulile războiului.

Mulţi experţi susţin că invazia în sine este o crimă sub conceptul de „război agresiv”.

Astăzi, Curtea Penală Internaţională (ICC) şi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) au roluri de susţinere a regulilor războiului.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) se pronunţă asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a început un dosar împotriva Rusiei.

Dacă CIJ s-ar pronunţa împotriva Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU (UNSC) ar fi responsabil pentru aplicarea acesteia.

Însă Rusia - unul dintre cei cinci membri permanenţi ai consiliului - ar putea respinge orice propunere de sancţionare.

Curtea Penală Internaţională (CPI) investighează şi judecă penalii individuali de război care nu se află în faţa instanţelor din fiecare stat.

Este succesorul modern permanent al Nürnbergului, care a judecat liderii nazişti în 1945, ca Hermann Goring, Rudolf Hess şi Joachim von Ribbentrop

 Moscova a recunoscut că a folosit bombe termobarice în Ucraina, pe care experţii le consideră inferioare doar bombelor atomice - sursa foto - arhiva Mediafax. 

Poate CPI să judece infracţiunile din Ucraina?

Procurorul şef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există o bază rezonabilă pentru a crede că crime de război au fost comise în Ucraina .

Anchetatorii vor analiza acuzaţiile trecute şi prezente - încă din 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia de către Ucraina .

Dacă există dovezi, procurorul va cere judecătorilor ICC să emită mandate de arestare pentru a aduce indivizi în judecată la Haga.

Dar există limitări practice ale puterii sale. Curtea nu are propria sa forţă de poliţie, aşa că se bazează pe statele individuale pentru a aresta suspecţii.

Rusia nu este membră a curţii - s-a retras în 2016. Preşedintele Putin nu va extrăda niciun suspect.

Dacă un suspect a plecat în altă ţară, ar putea fi arestat. 

Putin la vânătoare - sursa foto - Kremlin.ru 

Preşedintele Putin, generalii sau alţi lideri ar putea fi urmăriţi penal?

Este mult mai uşor să pună o crimă de război pe soldatul care o comite  decât pe liderul care a ordonat-o.

Hugh Williamson de la Human Rights Watch - experţi în strângerea de dovezi ale crimelor de război în conflicte - spune că există dovezi ale execuţiilor sumare şi ale altor abuzuri grave din partea forţelor ruse.

El spune că stabilirea „lanţului de comandă” este foarte importantă pentru orice viitor  proces  - inclusiv în cazul în care un lider a autorizat o atrocitate - sau a închis ochii la aceasta.

„Există un episod interesant în raportul nostru despre Ucraina, în care un comandant le cere soldaţilor să scoată doi civili şi să-i împuşte”, a spus el pentru BBC News.

"Doi dintre soldaţi se opun la aceasta şi acea comandă nu este îndeplinită. Deci, există dovezi clare ale unor incidente din armata rusă, dar şi un element de comandă şi control al acesteia".

CPI poate urmări şi infracţiunea de „purtare de război agresiv”. Aceasta este infracţiunea de invazie sau conflict nejustificat, dincolo de o acţiune militară justificată în legitimă apărare.

Ea îşi are originea la Nürnberg, după ce judecătorul trimis de Moscova i-a convins pe Aliaţi că liderii nazişti ar trebui să impună dreptatea pentru „crime împotriva păcii”.

Cu toate acestea, profesorul Philippe Sands QC, expert în drept internaţional la University College din Londra, spune că ICC nu i-ar putea urmări pe liderii Rusiei pentru acest lucru, deoarece ţara nu este semnatară a curţii.

Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI să investigheze această infracţiune. Dar din nou, Rusia s-ar putea opune. 

Procesul de la Nurenberg - Sursa Foto - U.S. Army

Deci, există vreo altă modalitate de a urmări persoanele fizice?

Eficacitatea CPI - şi modul în care dreptul internaţional se desfăşoară în practică - depind nu doar de tratate, ci şi de politică şi diplomaţie.

Profesorul Sands şi mulţi alţi experţi susţin că, la fel ca Nürnberg, soluţia constă din nou în diplomaţie şi acord internaţional.

El cere liderilor mondiali să înfiinţeze un tribunal unic pentru a urmări actele de agresiune din Ucraina.