ANALIZĂ: Belgienii votează duminică la alegerile legislative, sub ameninţarea unei noi crize politice

Creditat în sondaje cu o nouă victorie, cu peste 30 la sută din voturi în Flandra, partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA) a promovat în campania electorală o politică neoliberală.

Liderul naţionaliştilor, primarul oraşului Anvers, Bart De Wever, a făcut din îndepărtarea celei mai mari formaţiuni francofone - Partidul Socialist al premierului în exerciţiu Elio Di Rupio - principalul obiectiv şi argument în vederea atragerii electoratului flamand.

În replică, Di Rupio, care conduce din decembrie 2011 o coaliţie de şase partide ( formată din socialişti, liberali şi creştin-democraţi, atât flamanzi, cât şi francofoni) a criticat programul "antisocial" al N-VA, care, în opinia lui, reprezintă "reţeta pentru instabilitatea socială, manifestaţii şi greve".

Premierul Elio Di Rupio promite că, dacă va primi un nou mandat în fruntea Guvernului, va continua programul care include rigoarea bugetară, dezvoltarea economică şi protecţia socială.

În afara divergenţelor asupra programului economic, cele două mari forţe din Flandra şi Valonia au poziţii opuse în legătură cu viitorul ţării.

- Naţionaliştii reiau ideea unui stat confederal

"Desigur, dorim separarea securităţii sociale", în prezent aplicată la nivel naţional, a afirmat într-o dezbatere televizată liderul naţionalist Bart De Wever, care susţine transformarea Belgiei într-un stat "confederal", în care cele două regiuni principale ale ţării să dispună practic de toate prerogativele, lăsând în competenţa statului federal apărarea şi politica externă.

Bart De Wever a explicat că fiecare regiune ar trebui "să meargă pe propriul drum" şi a apreciat că, "dacă Europa se consolideză, cel mai probabil, Belgia nu va mai exista în 2030".

"Măştile au căzut. Doriţi sfârşitul Belgiei", a răspuns, în replică, preşedintele Partidului Socialist, Paul Magnette, care consideră că diferenţele dintre flamanzi şi francofoni "reprezintă farmecul Belgiei".

"Nu doresc să guvernez cu Partidul Socialist", a conchis Bart De Wever. "Nu voi negocia sfârşitul securităţii sociale şi al Belgiei", a avertizat Paul Magnette.

În acest context, formarea Guvernului federal riscă să fie din nou marcată de tensiuni.

În urmă cu patru ani, după precedentul scrutin, câştigat de N-VA în Flandra, negocierile pentru formarea Guvernului au durat nu mai puţin de 541 de zile, provocând îngrijorarea lumii întregi şi a partenerilor europeni ai Belgiei, membru fondator al UE.

Dezmembrarea ţării a fost pe buzele tuturor, până când şase partide au ajuns la un acord asupra programului de guvernare şi au trimis N-VA în opoziţie la nivel federal.

Repetarea unui astfel de scenariu va depinde de rezultatul formaţiunilor naţionaliste, în special în cadrul scrutinului pentru Parlamentul regional flamand, care are loc tot duminică, odată cu alegerile europene, trecute însă în plan secund.

Dacă liberalii, socialiştii şi creştin-democraţii flamanzi vor obţine împreună 50 la sută din mandatele Parlamentului flamand - ceea ce nu este imposibil, potrivit celor mai recente sondaje - atunci ar putea forma un Guvern regional fără participarea N-VA.

În acest caz, partidele flamande ar putea începe discuţiile în vederea formării unei coaliţii federale cu partidele francofone, care vor fi mulţumite că nu vor trebui să negocieze cu Bart De Wever.

În schimb, dacă partidul naţionalist N-VA depăşeşte pragul de 30 la sută în Flandra, va fi dificil de ocolit, mai întâi la nivel regional şi apoi al statului central, cel puţin într-o primă fază.

"Nu sunteţi încă împăratul Flandrei, există şi alte partide, sunteţi foarte izolaţi", l-a avertizat liderul socialist Paul Magnette pe naţionalistul De Wever. Rămâne de văzut dacă electoratul flamand va avea aceeaşi părere la alegerile de duminică.

Citeşte şi: Dispută pe Twitter între liderii flamanzi şi francofoni din Belgia

Citeşte şi: ALEGERILE europarlamentare: Cei cinci candidaţi pentru preşedinţia Comisiei Europene