ANALIZĂ: Câştigătorii şi perdanţii noului plan al lui Obama de reducere a poluării

Modificarea fără precedent a limitelor emisiilor centralelor electrice pe care preşedintele urmează să le dezvăluie luni, la Casa Albă, vizează să răspundă unei serii de preocupări exprimate atât de către ecologişti, cât şi de către industria energetică. Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a fost bombardată cu peste patru milioane de comentarii publice după ce Obama a anunţat versiunea de anul trecut, iar opozanţii planului au încercat fără succes să oprească planul în Congres şi în tribunale.

Unele dintre modificările pe care Obama le aduce în versiunea finală a planului sunt şi mai dure în privinţa limitării gazelor cu efect de seră, considerate cauza încălzirii globale. Alte modificări amână implementarea şi elimină anumite opţiuni la care statele puteau recurge pentru a arăta că taie emisiile, ceea ce ce face conformarea mai dificilă.

Toate statele aşteaptă cu nerăbdare modificările obiectivelor individuale de reducere a emisiilor, pe care Washingtonul le atribuie fiecărui stat în parte. Unele vor primi obiective mai îngăduitoare decât le-au fost stabilite în versiunea anterioară, în timp ce altele vor avea ţinte mai greu de atins.

Administraţia Obama nu a dezvăluit încă obiectivele specifice fiecărui stat în parte.

Agenţia Associated Press prezintă cine sunt potenţialii câştigători şi perdanţi.

CAŞTIGĂTORI

Ecologiştii

Spre mulţumirea ONG-urilor de mediu, Obama a înăsprit exigenţele cu privire la emisii în versiunea finală a planului. Acest lucru înseamnă că centralele electrice vor fi nevoite să atingă un nivel şi mai scăzut de poulare cu dioxid de carbon. Propunerea lui Obama de anul trecut stabilea o ţintă de de limitare la nivel naţional, până în 2030, cu 30% faţă de nivelul din 2005. Noul plan îndeamnă la o reducere de 32% în aceeaşi perioadă.

Obama nu a modificat însă obiectivul de ansamblu al reducerii emisiilor la nivel naţional din toate sursele de poluare, inclusiv noxele produse de maşini şi camioane. În baza unui angajament faţă de un important tratat mondial pentru protejarea mediului, Statele Unite au prevăzut să-şi limiteze emisiile până în 2030 cu un interval de 26 până la 28% faţă de nivelul din 2005.

Statele care amână

Multe dintre plângerile faţă de planul lui Obama de anul trecut s-au concentrat asupra perioadei de timp pe care statele o aveau pentru ca să-şi dea seama cum îşi vor atinge obiectivele.

Planurile cu privire la modul în care statele se vor conforma tehnic urmează să fie prezentate anul viitor, dar nu se prevăd penalizări pentru solicitarea unor prelungiri de doi-trei ani, astfel că cele mai multe state ar urma să profite şi să întârzie. Potrivit planului anterior, termenul-limită era 2017, dar a fost împins în 2018.

Iar în timp ce statele aveau termen-limită până în 2020 să-şi atingă obiectivele, acum vor primi încă doi ani - până în 2022.

Citeşte şi: Liderii G7 au stabilit măsuri pentru contracararea încălzirii climatice

Citeşte şi: Barack Obama: Schimbările climatice constituie o ameninţare la adresa siguranţei Statelor Unite

Energia regenerabilă

Planul revizuit al lui Obama se bazează în mai mare măsură pe surse de energie regenerabilă, ca cea eoliană şi solară, pentru înlocuirea centralelor pe cărbune, cele mai poluante. Preşedintele vrea acum ca Statele Unite să obţină, până în 2030, 28% din energia electrică a ţării din surse regenerabile. În propunerea anterioară era vorba despre 22 de procente.

Ca element nou, administraţia intenţionează acum să le ofere credite împotriva poluării statelor care-şi cresc producţia de energie regenerabilă în 2020 şi 2021, înainte să se conformeze termenului-limită. State care investesc devreme în energia eoliană şi solară pot folosi aceste credite pentru a compensa poluarea produsă după ce începe perioada de conformare, în 2022.

PERDANŢI

Americanii, pe facturile de curent

În pofida faptului că administraţia preconizează că planul va conduce la o scădere a valorii medii a energiei facturate cu aproape 85 de dolari, în 2030, companiile care produc şi distribuie energie electrică resping acest lucru. Economiile provin din recurgerea tot mai mare la centrale eoliene şi hidrocentrale, care operează la un cost aproape zero după ce sunt instalate. Însă achiziţia şi construirea unor astfel de centrae sunt foarte costisitoare, ceea ce le face mai puţin rentabile în numeroase circumstanţe.

Gazele naturale

Versiunea anterioară a planului lui Obama căuta să accelereze tranziţia actuală de la alimentarea centralelor cu cărbune la alimentarea cu gaze naturale, care emit mult mai puţin dioxid de carbon. Însă regula finală vizează să menţină partea de gaze naturale folosite în producerea energiei electrice la acelaşi nivel ca în prezent.

Eficienţa energetică

Noul plan elimină opţiunea ca statele să primească credite pentru utilizarea unor programe de eficientizare prin convingerea consumatorilor să folosească mai puţină energie electrică, una dintre măsurile care nu implică în mod direct felul în care operează centralele. Deoarece administraţia reglementează centralele electrice în baza Legii aerului curat (Clean Air Act), includerea unor asemenea măsuri în propunere a provocat îngrijorări că aceste măsuri pot fi respinse la tribunal.

Citeşte şi: SUA: Amendă record de 5 miliarde de dolari pentru poluare, împotriva unei companii petroliere

Citeşte şi: Pentagonul consideră că schimbările climatice prezintă riscuri imediate pentru securitatea naţională