ANALIZĂ: Ce vor face ţările din cadrul coaliţiei internaţionale contra grupării Stat Islamic. Rolul fiecărei ţări în parte

Aproximativ 30 dintre aceste ţări s-au angajat luni, la conferinţa internaţională de Paris, pentru susţinerea Irakului "prin toate mijloacele necesare", inclusiv cu ajutor militar.

La sfârşitul unui turneu diplomatic, secretarul de Stat american, John Kerry, a obţinut, la Jeddah, un angajament, eventual militar, din partea a zece ţări arabe, printre care şi Arabia Saudită.

Iranul, care nu a fost invitat la conferinţa de la Paris, a afirmat că nu doreşte sub nicio formă să participe la coaliţia internaţională. Washingtonul a respins orice cooperare pe acest subiect cu Teheranul, care, totuşi, ajută forţele kurde. Preşedintele iranian, Hassan Rohani, a criticat refuzul Statelor Unite de a trimite trupe terestre.

Siria lui Bashar al-Assad este de asemenea exclusă din coaliţie.

Sprijin militar

STATELE UNITE: Preşedintele Barack Obama este pregătit să autorizeze lansarea unor atacuri aeriene în Siria, dar a repetat miercuri că nu intenţionează să trimită trupe terestre. După ce, începând din 8 august, au vizat nordul şi vestul Irakului, raidurile aeriene s-au extins în această săptămână în zona capitalei irakiene Bagdad şi au ţintit pentru prima oară o tabără de antrenament a jihadiştilor.

În total, 1.600 de militari americani vor fi mobilizaţi în Irak pentru a sprijini forţele irakiene.

Senatul, după Cameră, a aprobat joi un plan de ajutor pentru rebelii sirieni moderaţi.

FRANŢA: Parisul va efectua, "în cel mai scurt timp", atacuri aeriene în Irak , a promis joi preşedintele François Hollande. Începând de luni, avioane franeze au efectuat patru misiuni de recunoaştere deasupra teritoriului Irakului.

Deputaţii francezi au adoptat joi un proiect de lege de "luptă împotriva terorismului". Noua măsură interzice tinerilor candidaţi la jihad să părăsească teritoriul francez.

În plus, Parisul a livrat arme forţelor kurde peshmergas şi aproape 60 de tone de ajutor umanitar în regiunea Erbil.

MAREA BRITANIE: Londra a livrat armament greu şi muniţii forţelor kurde, sporind astfel precedentele sale livrări de natură militară. În plus, Londra intenţionează să participe la atacuri aeriene, dar încă nu a luat o decizie.

ARABIA SAUDITĂ: Această ţară oferă adăpost rebelilor sirieni moderaţi, pe care îi antrenează şi echipează.

CANADA: Şaizeci şi nouă de militari din cadrul forţelor speciale sunt mobilizaţi în nordul Irakului pentru a ajuta trupele Bagdadului să-i respingă pe jihadişti.

Ottawa a livrat echipamente militare.

De asemenea, această ţară oferă sprijin aerian pentru transportarea de ajutor material militar din Cehia, începând de joi, şi Albania, începând din 12 septembrie.

AUSTRALIA: Autorităţile australiene au mobilizat 600 de militari în Emiratele Arabe Unite (EAU) şi livrează material militar, arme şi muniţii kurzilor.

TURCIA: Ankara refuză pentru moment să participe la operaţiunile de luptă. Dar armata intenţionează să stabilească o zonă tampon de-a lungul frontierei dintre Turcia cu Irak şi Siria.

GERMANIA: Berlinul a efectuat trei livrări pentru combatanţii kurzi (30 de sisteme de rachete antitanc, 16.000 de puşti de asalt şi 8.000 de pistoale).

Paraşutişti germani vor antrena forţele kurde.

ITALIA: Roma prevede să livreze mitraliere, dar şi arme uşoare confiscate de justiţie în urmă cu 20 de ani la bordul unei nave cu destinaţia fosta Iugoslavie.

CEHIA: 500 de tone de muniţie pentru forţele kurde.

ALBANIA, POLONIA, DANEMARCA, ESTONIA: Livrări de echipament militar.

EGIPT: Cairo condiţionează participarea sa de un mandat ONU.

Ţările din Liga Arabă s-au angajat de asemenea în lupta împotriva terorismului şi grupării SI la nivel "politic, de securitate şi ideologic".

Ajutor umanitar şi fonduri

ARABIA SAUDITĂ: Riyad-ul oferă 500 de milioane de dolari Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Marele muftiu i-a calificat pe jihadişti ca fiind "inamicul numărul unu al islamului".

KUWAIT: Această ţară oferă un ajutor umanitar în valoare de 10 milioane de dolari.

AUSTRALIA găzduieşte 4.400 de refugiaţi irakieni şi sirieni.

MAREA BRITANIE, CANADA, FRANŢA, NORVEGIA şi POLONIA au trimis la rândul lor ajutor umanitar. ITALIA a promis un milion de dolari, SPANIA 500.000 de euro, IRLANDA 250.000 de dolari pentru UNICEF şi 250.000 de dolari pentru Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, LUXEMBURGUL 300.000 de euro pentru UNHCR şi Programul alimentar mondial.

TURCIA trimite peste 100 de camioane cu ajutor umanitar şi susţine o tabără de refugiaţi în apropiere de Dahuk, în nordul Irakului.

Potrivit unor date ale Biroului ONU pentru coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), ELVEŢIA oferă 10 milioane de dolari, JAPONIA 7,8 milioane de dolari, inclusiv pentru alte organizaţii, NORVEGIA şase milioane de dolari, AUSTRALIA 4,6 milioane de dolari, DANEMARCA 3,8 milioane de dolari, NOUA ZEELANDĂ 800.000 de dolari, FINLANDA 680.000 de dolari, UNGARIA 150.000 de dolari, COREEA DE SUD 200.000 de dolari.

FILIPINE sunt pregătite să se alăture alianţei, potrivit secretarului său de Externe.

CEHIA: Ajutor în valoare de 1,5 milioane de dolari.

Ajutorul logistic al ţărilor din zona Golfului Persic

EAU şi ARABIA SAUDITĂ sunt în prima linie a frontului anti-SI printre monarhiile din Golf. Ajutorul lor este în mare parte de natură logistică.

BAHRAINUL găzduieşte Flota a V-a americană.

KUWAITUL acordă facilităţi militare Statelor Unite.

QATARUL pune la dispoziţie Statelor Unite baza aeriană Udeid, care găzduieşte principalul centru aerian al Comandamentului militar american însărcinat cu regiunile Orientul Mijlociu şi Asia Centrală (CENTCOM).

Suspectat în Occident că finanţează grupări islamiste radicale, acest emirat a adoptat o lege care reglementează finanţarea asociaţiilor umanitare.