Analiză CNN. Donald Trump readuce în discuţie „teoria omului nebun”

În contextul unei încercări extreme de a readuce în discuţie „teoria omului nebun” al relaţiilor internaţionale, cea mai recentă ameninţare a preşedintelui Donald Trump ar putea părea logică: În timp ce regimul iranian plănuieşte cum să se răzbune după asasinarea generalului Qasem Soleimani, preşedintelui american i se potriveşte o reacţie mai puţin aşteptată. În plus, suporterii lui adoră o persoană care încalcă regulile. 

Dar, după cum este cazul cu cele mai multe proclamaţii pripite ale lui Trump, ameninţările lui satisfac scopuri politice pe termen scurt şi par că se contrazic cu interesele pe termen lung ale Statelor Unite, arată CNN.

Timp de 40 de ani, regimul din Iran şi-a „ancorat” legitimitatea bazându-se pe teoria că se confruntă cu o ameninţare existenţială din partea SUA. Donald Trump a contribuit substanţial la justificarea acestei idei după ce a jurat că va distruge comori antice ale civilizaţiei persane. 

Pentru restul lumii, precum şi pentru criticii de pe teritoriul american, retorica preşedintelui este respingătoare. Până şi Secretarul Apărării din SUA s-a distanţat de ameninţarea liderului de la Casa Albă. În plus, preşedintele şi-ar putea schimba părerea imediat ce află că orice atac asupra obiectivelor culturale ar însemna acuzaţii de crime de război pentru el şi pentru soldaţii americani. 

SUA a încercat, în general, să salveze civilizaţia în loc să o distrugă, precum talibanii sau ISIS. Dar, insistenţele preşedintelui american că va ataca locuri importante ale patrimoniului cultural iranian reprezintă doar un semn în plus că SUA a devenit una dintre cele mai derutante forţe ale lumii, într-o ordine mondială deja vulnerabilă.

„Teoria omului nebun” este o teorie politică asociată deseori cu politica externă aleasă de preşedintele american Richard Nixon. Fostul lider al SUA, alături de administraţia sa, a încercat să îi convingă pe liderii ostili ai Blocului Comunist că este iraţional şi nestatornic. Potrivit acestei teorii, acei lideri ar fi evitat mai apoi să provoace Statele Unite, temându-se de un răspuns imprevizibil din partea naţiunii.