ANALIZĂ: Criză diplomatică între Egipt şi Turcia, care şi-au redus nivelul relaţiilor bilaterale

Este vorba despre cea mai dură măsură diplomatică adoptată de Egipt ca reacţie faţă de critici formulate în străinătate cu privire la măsurile de reprimare aplicate de autorităţile instalate de armată. Au fost ucise peste 1.000 de persoane, majoritatea manifestanţi pro-Morsi, şi au fost operate mii de arestări.

Premierul turc Recep Tayip Erdogan, un apropiat la mişcării Fraţii Musulmani din care face parte Morsi, a catalogat destituirea acestuia pe 3 iulie de către armată drept o "lovitură de stat". După dispersarea, pe 14 august, într-o baie de sânge a unor manifestanţi pro-Morsi, el şi-a multiplicat mesajele de condamnare, evocând un "masacru foarte grav" împotriva unor manifestanţi "paşnici".

Erdogan a afirmat joi că nu are "vreun respect faţă de cei care l-au adus pe Morsi în faţa justiţiei", referindu-se la procesul deschis pe 4 noiembrie împotriva singurul preşedinte egiptean ales în mod democratic pentru "incitare la uciderea" unor manifestanţi.

Catalogând aceste afirmaţii drept o "ingerinţă inacceptabilă în afacerile interne ale Egiptului" şi "provocări", diplomaţia egipteană l-a convocat sâmbătă pe ambasadorul Turciei, Huseyin Avni Botsali, informându-l că a devenit "persona non grata".

Concomitent, Ministerul egiptean de Externe a anunţat reducerea nivelul reprezentării sale în Turcia, anunţând că ambasadorul său Abderahman Salah ElDin, rechemat pe 15 august de la Ankara, nu se va mai întoarce la post şi că de-acum doar un însărcinat cu afaceri va asigura reprezentarea diplomatică egipteană.

În plus, ministerul a acuzat Turcia că "susţine (...) organizaţii care caută să creeze instabilitate", referindu-se la confreria islamistă şi reproşând Ankarei că ar căuta "să ridice comunitatea internaţională împotriva intereselor Egiptului".

- Situaţie "temporară"

Imediat, Turcia l-a declarat pe Salah ElDin "persona non grata" şi şi-a redus relaţiile diplomatice cu Egiptul la nivel de însărcinat cu afaceri.

Dinspre partea turcă, preşedintele Abdullah Gül a părut că vrea să calmeze spiritele, apreciind că situaţia este "temporară şi conjuncturală" şi exprimându-şi speranţa că "relaţiile îşi vor relua cursul".

Ambasadorul Turciei la Cairo a declarat, la rândul său, pentru o publicaţie din ţara sa, că va continua "să se roage pentru binele Egiptului", pentru că "este de cea mai mare importanţă pentru regiune şi pentru lume ca Egiptul să rămână pe calea democraţiei".

Tensiunea a crescut între cele două ţări după ce armata l-a destituit pe Morsi, un important aliat al islamo-conservatorilor din cadrul AKP, partidul aflat la putere în Turcia, la câteva zile după ce milioane de egipteni au manifestat pentru a cere plecarea acestuia, acuzându-l că vrea să islamizeze societatea şi să acapareze puterea în profitul mişcării Fraţii Musulmani.

După o zi de la moartea, în mod oficial, a peste 600 de persoane, în cursul dispersării unor mitinguri pro-Morsi în capitala egipteană pe 14 august, Ankara şi Cairo anunţau rechemarea ambasadorilor pentru consultări. Diplomatul turc a revenit în Egipt la începutul lui septembrie, însă omologul său nu s-a mai întors în Turcia. Cele două capitale au anulat, de asemenea, manevre navale comune prevăzute în octombrie.

Pe de altă parte, surse judiciare egiptene au anunţat sâmbătă prelungirea detenţiei preventive a unui student turc, acuzat că a participat la "manifestaţii violente" la Cairo.

Relaţiile cu alte ţări au fost afectate, de asemenea, în urma criticilor adresate noilor autorităţi egiptene, aflate de facto sub tutela armatei.

Astfel Cairo şi-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, după ce preşedintele Moncef Marzouki a îndemnat la eliberarea lui Morsi, încarcerat după destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, însă, în noiembrie, la Tunis.

Relaţiile dintre Washington şi Cairo au fost de asemenea afectate de acţiunea în forţă a militarilor.

După mai multe amânări, Washingtonul a decis să blocheze parţial substanţialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirmă în mod regulat că vrea să îşi diversifice "opţiunile" şi i-a primit recent, cu mare pompă, pe miniştrii ruşi ai Apărării şi de Externe, pentru a discuta despre contracte de înarmare.