Angela Merkel, criticată dur din cauza protestelor violente
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi-a atras critici dure pentru organizarea summitului G20 în oraşul Hamburg, în contextul în care protestele antiglobalizare la care au luat parte peste 100.000 de persoane au degenerat în violenţe soldate cu sute de răniţi în rândul agenţilor de poliţie, iar numeroase vehicule şi magazine au fost distruse de manifestanţi. Un politician din cadrul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), Hans-Peter Uhl, a denunţat decizia organizării reuniunii într-un oraş mare. „Nu ar fi trebuit organizat niciodată un astfel de summit într-un oraş precum Hamburg, în care ordinea publică este atât de greu de menţinut„.
„Politicienii poartă întreaga responsabilitate pentru numărul mare de poliţişti răniţi şi pentru distrugerea oraşului. Acest summit nu ar fi trebuit organizat niciodată aici„, a acuzat, la rândul său, Jan Reinecke, liderul Sindicatului Poliţiei din Hamburg (BDK).
Însă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a argumentat că numărul membrilor delegaţiilor statelor şi al jurnaliştilor a depăşit 10.000 de persoane, care nu puteau fi cazate decât într-un oraş mare.
Disensiunile cu Statele Unite pe tema protejării climei persistă
Angela Merkel, care speră să obţină un nou mandat de cancelar după alegerile programate în septembrie, a catalogat reuniunea drept un succes, deşi a admis că au fost violenţe grave şi că persistă disensiunile cu Statele Unite pe tema protejării climei.
În comunicatul final, liderii G20 au luat „notă de hotărârea Statelor Unite ale Americii de a se retrage din Acordul climatic Paris”. Însă „liderii celorlalte state membre G20 afirmă că Acordul Paris este ireversibil”.
„În fond, negocierile pe tema climei reflectă opoziţia faţă de atitudinea Statelor Unite”, care au decis acum o lună retragerea din Acordul climatic, a declarat Angela Merkel.
Pe fondul presiunilor, Donald Trump a acceptat introducerea unui paragraf în Declaraţia finală în care asumă angajamentul SUA de a „colabora cu alte ţări pentru a explora resursele fosile mai curat şi mai eficient”.
Recep Tayyip Erdogan semnalează posibilitatea retragerii Turciei din Acordul climatic Paris
Surpriza a apărut după semnarea Declaraţiei finale a reuniunii. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis, potrivit presei germane, că ţara sa ar putea să nu ratifice Tratatul climatic, alăturându-i-se omologului său american, Donald Trump.
„Atât timp cât promisiunile care ne-au fost făcute nu au fost respectate, nici noi nu vom ratifica Tratatul în Parlament”, le-a transmis Recep Erdogan cancelarului german, Angela Merkel, şi preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron.
Disensiuni privind relaţiile comerciale internaţionale
Un alt subiect de dispută a fost abordarea protecţionistă a Administraţiei Donald Trump în comerţul internaţional. Liderii G20 au fost de acord să continue „combaterea protecţionismului, inclusiv a tuturor practicilor comerciale incorecte„. Însă, probabil la solicitarea SUA, s-a introdus necesitatea „recunoaşterii rolului instrumentelor legitime de protecţie comercială”.
De asemenea, la cererea Angelei Merkel, statele G20 au asumat angajamentul de a stimula dezvoltarea economică a Africii.
Prima întâlnire a lui Donald Trump cu Vladimir Putin
Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat „onorat” de întrevederea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care a exprimat speranţa că prima întâlnire bilaterală „va aduce rezultate”. Cei doi lideri au discutat despre crizele din estul Ucrainei şi din Siria, despre combaterea terorismului şi despre securitatea cibernetică.
În cursul întrevederii, a fost anunţat un acord pentru suspendarea ostilităţilor în sudul Siriei. Donald Trump a abordat cu Vladimir Putin problema presupuselor ingerinţe ruse în scrutinul prezidenţial desfăşurat în Statele Unite, dar liderul de la Kremlin a negat orice acţiune de acest gen, a anunţat secretarul de Stat al SUA, Rex Tillerson. Donald Trump a acceptat poziţia preşedintelui Vladimir Putin, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Conflictul din estul Ucrainei
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, au convenit asupra necesităţii soluţionării pe cale paşnică a conflictului separatist din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk prin „implementarea în totalitate” a prevederilor Acordului Minsk, încălcat până acum în mod repetat.