ANALIZĂ: Foaie de parcurs pentru un proces politic în Siria, la Viena, în urma atacurilor de la Paris

La o zi după ce atacatori înarmaţi şi kamikaze au comis un măcel la Paris, omorând cel puţin 129 de persoane şi rănind alte câteva sute, miniştri de Externe şi oficiali de rang înalt din peste 20 de ţări au convenit să coopereze în vederea ajungerii la un armistiţiu în Siria.

Secretarul de Stat John Kerry a subliniat că acest eventual armistiţiu nu va fi valabil şi pentru Statul Islamic (SI).

Preşedintele francez Francois Hollande a promis un "răspuns necruţător" faţă de aceste atacuri, despre care a spus că au fost organizate de către această SI. Franţa face parte din coaliţia condusă de către Statele Unite ce efectuează atacuri aeriene împotriva grupării jihadiste atât în Siria, cât şi în Irak.

Atacurile de la Paris n-au făcut altceva decât să întărrească hotărârea Statele Unite de a lupta împotriva terorismului, a declarat Kerry în franceză, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său rus Serghei Lavrov, după aceste negocieri care au început, sâmbătă, cu un moment de reculegere în memoria victimelor din capitala franceză.

"Impactul războiului ne însângerează ţările", a spus Kerry. "A venit vremea ca baia de sânge din Siria înceteze", a subliniat el.

Atacurile de la Paris au eclipsat negocierile de la Viena cu privire la trierea organizaţilor din opoziţia siriană de cele teroriste, cu scopul ca primele să ia parte la o soluţie politică în Siria, în urma unei înfrângeri militare a SI, potrivit unor diplomaţi.

"Am sentimentul că se recunoaşte tot mai mult necesitatea creării unei coliţii eficiente care să lupte împotriva SI", a declarat Lavrov în această conferinţă de presă comună cu Kerry şi emisarul ONU pentru Siria.

SUA şi Rusia se fac că nu-şi văd divergenţele

Rusia efectuează de mai multe săptămâni atacuri aeriene în Siria prin care susţine forţele lui al-Assad. Însă puteri occidentale afirmă că aceste atacuri aeriene au vizat în principal alte grupări armate decât SI, şi anume miliţii rebele prooccidentale.

Moscova şi Washingtonul păreau, sâmbătă, că se fac că nu-şi văd vechile dezacorduri cu privire la soarta lui al-Assad. Occidentul şi aliaţii săi afirmă că preşedintele sirian trebuie să plece de la putere, în timp ce Moscova şi Teheranul susţin organizarea unor alegeri în care acesta ar putea să candideze.

"Evient, avem în continuare poziţii diferite cu privire la ceea ce se întâmplă cu Bahar al-Assad", a declarat Kerry. "Dar ne bazăm pe procesul politic, condus de către sirieni, care va avea loc în viitor şi pe sirienii care vor negocia cu sirieni. Acest lucru poate ajuta în a pune capăt acestui capitol teribil", a adăugat el.

Ţările implicate în negocieri - inclusiv Arabia Saudită, Iranul, Turcia şi cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU - au prezentat, într-un comunicat comun, un plan în acest sens - inclusiv negocieri oficiale între Guvernul şi opoziţia siriene până la 1 ianuarie.

În comunicat nu se precizează cum vor fi alese aceste grupuri, dar, se arată în document, ele este necesar să urmeze principii precum angajamentul faţă de un "caracter nonsectar" al Siriei şi păstrarea intacte a instituţiilor statului.

Negociatorii nu au ajuns la un acord asupra unor liste cu organizaţii politice acceptate şi grupări teroriste proscrise.

"Calendar prea ambiţios"

Abdulbaset Sieda, un membru al Consiliului Naţional Sirian (CNS), susţinut de către occidentali, a apreciat că termenul prevăzut pentru alegeri sună prea ambiţios.

"Eu nu sunt sigur că vor avea loc (alegeri) în 18 luni. Desigur, este necesar să nutrim speranţe pentru viitor, dar avem nevoie de mai mult timp", a declarat Sieda pentru Reuters, în marja reuniunii de la Viena. "Doi-trei ani este un termen realist", a apreciat el.

CNS are o prezenţă fizică redusă în Siria şi o influenţă minimă asupra luptei împotriva forţelor lui al-Assad.

Participanţii s-au angajat să "adopte toate măsurile posibile" cu scopul de a se asigura că ei şi cei pe care-i susţin vor adera la un armistiţiu în Siria, unde aproximativ 250.000 de persoane au fost ucise în războiul dintre forţe guvernamentale şi o diversitate de grupări armate, unele susţinute de către puteri străine.

Ţările participante "îşi afirmă susţinerea faţă de un armistiţiu şi faţă de un proces condus de către sirieni care, într-o perioadă de şase luni, să stabilească o guvernare credibilă, inclusivă şi nonsectară şi un calendar şi un proces de redactare a unei noi constituţii", se arată în comunicatul comun.

Lavrov a declarat că cele mai multe ţări prezente la negocieri s-au pronunţat în favoarea unui armistiţiu imediat.

Documentul prevede totodată organizarea unor alegeri supervizate de către ONU "în 18 luni". Unii diplomaţi au evocat o perioadă de tranziţie de 18 luni, sugerând că aceasta va începe odată cu negocierile politice.

În document se mai precizează că ţările implicate în negocieri au convenit să exercite presiuni asupra părţilor implicate în conflict să nu mai folosească "armament fără discernământ", o expresie care include butoaie cu explozibili pe care Guvernul sirian este acuzat că le larghează în zone locuite de civili.