ANALIZĂ: Grecia organizează duminică alegeri legislative, urmate de prezidenţiale în termen de 15 zile

- Desfăşurarea scrutinului -

Grecii vor alege 300 de deputaţi în cadrul unui scrutin proporţional: 238 vor fi aleşi în cele aproximativ 50 de circumscripţii din ţară, iar 12, în general personalităţi, vor fi aleşi pe "liste de stat", ceea ce îi scuteşte de nevoia de a face campanie.

În plus, partidul care se clasează pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se alocă următorilor candidaţi de pe listă.

Pe de altă parte, numai partidele care au întrunit 3 la sută din voturi pot avea deputaţi.

Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc să obţină 151 de mandate, adică majoritate absolută.

Acest scop era uşor de atins în urmă cu câţiva ani, când existau două mari partide rivale, ND (dreapta) şi Pasok (socialişti), care obţineau scoruri de aproximativ 40 de procente şi apoi câştigătorul primea şi bonusul de mandate.

Dar în pofida unei polarizări puternice duminică, asemenea scoruri nu mai sunt de actualitate, după ce Pasok a scăzut la aproximativ 5 la sută din intenţiile de vot, din cauza crizei.

Astfel, ar trebui ca primul partid să obţină duminică 35,6 la sută din voturi - şi ca un total de 12 la sută din alegători să voteze pentru partide care nu obţin câte 3 procente fiecare - pentru a deţine majoritatea absolută, iar liderul său să devină automat premier.

În prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stânga radicală), creditat cu cel mult 35 la sută din intenţiile de vot.

- Majoritate relativă -

Dacă nu obţine această majoritate absolută, liderul partidului clasat pe primul loc va merge încă de luni la preşedintele Carolos Papoulias, care îi va încredinţa un "mandat exploratoriu" de trei zile pentru a încerca să găsească alianţe ferme cu alte partide, pentru a întruni un total de cel puţin 151 de deputaţi.

Dacă această procedură eşuează, Papoulias îi va încredinţa acelaşi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea şi, în cazul unui nou eşec, partidului de pe locul trei.

Papoulias poate încerca de asemenea să discute cu partidele pentru a forma o mare coaliţie naţională, având în vedere situaţia economică dificilă a ţării.

Dar în caz de eşec, vor fi organizate noi alegeri legislative la începutul lui martie şi între timp va exista o mare instabilitate politică.

- Prezidenţiale -

Tot acest ciclu, care promite să fie animat, se va complica şi mai mult cu un scrutin prezidenţial.

Alegerile legislative de la 25 ianuarie sunt de fapt consecinţa dizolvării Parlamentului, provocată în decembrie de refuzul a peste două cincimi dintre deputaţi de a-l alege în locul lui Carolos Papoulias (al cărui mandat expiră în martie) pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras (ND), fostul comisar european Stavros Dimas.

Constituţia greacă prevede că în acest caz, noua Cameră a Deputaţilor, fie că s-a format un Guvern sau nu, "procedează imediat după constituirea sa la alegerea preşedintelui republicii". Primul tur de scrutin ar putea avea loc la 7 februarie, urmat de altele două, dacă va fi cazul, la intervale de cinci zile.

Săptămâna aceasta au apărut zvonuri că Syriza, dacă va câştiga, îl va propune în acest post, în principal onorific, pe actualul comisar european al Greciei, Dimitris Avramopoulos, membru al ND, dar apreciat de Syriza. Avramopoulos a apreciat luni că acest zvon este "nefondat".