ANALIZĂ: Hollande şi Merkel se confruntă cu provocarea de a vorbi pe o singură voce despre Grecia

Ieşirea din criză depinde, în mare măsură, de ceea ce va face premierul grec Alexis Tsipras cu "victoria" sa şi de propunereile pe care urmează să le prezinte marţi în cadrul unui summit al zonei euro al ultimei şanse, convocat la solicitarea Parisului şi Berlinului, apreciază lideri politici europeni şi analişti.

Însă "Franţa şi Germania (...) sunt primele două coproprietare ale euro şi este vital ca ele să continue să vorbească pe o singură voce", a declarat pentru Reuters fostul comisar european Michel Barnier. "Este ceea ce aştept eu de la întâlnirea dintre Angela Merkel şi François Hollande de luni seară", a adăugat el.

Însă cancelarul şi preşedintele, care au discutat la telefon duminică seara, au decis ca prima lor intervenţie publică pe tema consecinţelor votului grec să aibă loc luni, după reuniunea de lucru de la Palatul Elysée.

Angela Merkel şi François Hollande "se înţeleg mai bine decât se crede sau se spune", dă asigurări Michel Barnier.

Victoria taberei "nu" în referendumul grec pare, cu toate acestea, să fi accentuat divergenţele între opiniile publice din cele două ţări, de care cei doi lideri este necesar, de asemenea, să ţină cont.

În plus, criza greacă a pus din nou accentul asupra diferenţelor culturale şi de viziune ale celor două ţări.

Germanii, în frunte cu ministrul Finanţelor Wolfgang Schäuble, privilegiază o viziune economică şi financiară care poate, eventual, să se împece cu o ieşire a Greciei din zona euro, în timp ce francezii iau în considerare şi dimensiunea geopolitică a unei crize cu consecinţe imprevizibile.

"Dacă se instalează haosul în această ţară, acest lucru va avea consecinţe pentru Grecia, dar şi pentru Balcani şi întreaga Uniune Europeană", subliniază Yves Bertoncini, directorul Institutului Jacques Delors.

"Este necesară sinteza acestor două perspective, iar reuniunea din această (luni) seara va fi absolut decisivă", a adăugat el.

"Bazele unui dialog"

François Hollande a pledat miercuri - la celălalt pol faţă de Berlin - pentru un acord "imediat", sub ameninţarea riscului plonjării zonei euro "în gol". Merkel intenţiona să reia discuţiile cu Atena abia după referendum.

Primele reacţii faţă de votul grec arată cât de diferit este perceput acest dosar de o parte şi de alta a Rinului.

"Tsipras a tăiat ultimele legături prin care Grecia şi Europa ar fi putut să se îndrepte către un compromis", a apreciat duminică ministrul german al Economiei Sigmar Gabriel, un social-democrat care s-a alăturat astfel dreptei din ţara sa.

Ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin s-a exprimat luni cu prudenţă. "Există, pe masă, bazele unui dialog", a spus el, apreciind că grecilor le revine sarcina să facă propuneri.

"Nu"-ul grec este văzut cu o anumită simpatie în Franţa, în special în rândul aripii stângi a Partidului Socialist (PS), în rândul ecologiştilor şi celor două extreme ale eşicherului politic.

Ceea ce nu exclude o exasperare puternică a oficialilor francezi în faţa metodelor de negociere ale partidului Syriza, aflat la putere la Atena, şi chiar o opinie publică obosită de finanţarea Greciei - în pierdere -, potrivit unui sondaj recent. Acest lucru ar apropia-o de opinia publică germană şi de cea mai mare parte a statelor UE, inclusiv cele mai sărace.

Cancelarul german depune eforturi, la rândul său, să joace un rol de moderator pe lângă "durii" din cadrul Guvernului pe care-l conduce şi pe lângă mediile patronale, înfuriate de Guvernul grec.

François Hollande va face un efort să obţină de la ea bazele unui compromis echilibrat, între promisiunea reformelor şi deschiderea perspectivelor restructurării datoriei greceşti, apreciază deputatat socialistă Elisabeth Guigou.

"Nu cred că germanii vor fi total închişi faţă de ideea restructurării datoriei", a declarat pentru Reuters preşedinta Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Adunării Naţionale. "Ceea ce va fi foarte greu de obţinut din partea lor este un al treilea plan de ajutorare" a Greciei, a subliniat ea.

Un plan asupra căruia Spania este pregătită, la rândul ei, să deschisă negocieri, potrivit ministrului Economiei.