ANALIZĂ: Ideea creării unei POLIŢII UE la frontiere prin cedarea suveranităţii se apropie de realitate

Liderii statelor Uniunii Europene au acceptat să dea curs iniţiativei de creare a unei noi Agenţii europene pentru frontiere, care ar urma să aibă autoritatea de a se deplasa la frontierele unei ţări, în pofida opoziţiei guvernului naţional.

"Atunci când premierul controversat al Ungariei, Viktor Orban, sugera în septembrie, ca alte ţări să protejeze frontierele Greciei dacă autorităţile elene nu reuşesc acest lucru, ideea era considerată o provocare. Trei luni mai târziu, iniţiativa se apropie de a deveni un element al politicilor comunitare", comentează Financial Times.

Publicaţia britanică scrie că noua poliţie de frontieră ar urma să reprezinte una dintre cele mai mari cedări de suveranitate naţională de la crearea zonei euro.

"Diplomaţii se aşteptau ca propunerea controversată formulată de Comisia Europeană să divizeze din nou liderii europeni, aşa cum s-a întâmplat cu aproape toate deciziile politice - începând de la misiunile de căutare şi salvare în Mediterană până la distribuirea a 160.000 de refugiaţi, în timpul crizei imigraţiei. În schimb, aproape toţi liderii statelor UE au susţinut propunerea, acceptând chiar să o implementeze în cel mult şase luni, în efortul de a rezolva criza imigraţiei", notează Financial Times.

Potrivit oficialilor prezenţi la summit, singura obiecţie a fost formulată de Grecia, premierul Alexis Tsipras întrebând ce pot face agenţii europeni în plus faţă de poliţia statală.

La originea actualei iniţiative se află Franţa şi Germania, care au trimis o scrisoare comună Comisiei Europene cu sugestii pentru elaborarea unei propuneri legislative oficiale.

Premierul Ungariei a salutat iniţiativa. "Dacă un stat membru UE nu este capabil să îşi îndeplinească atribuţiile, celelalte au dreptul de a asigura protecţia frontierei externe a UE. Avem nevoie de aceste instrumente şi măsuri suplimentare", a spus Viktor Orban. Chiar şi Slovacia, care a iniţiat o acţiune judiciară împotriva Bruxelles-ului pentru a contesta sistemul de distribuire a refugiaţilor, susţine propunerea.

"Trebuie să adoptăm o poziţie până în iulie 2016 referitoare la această structură", a explicat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Comisia Europeană a propus oficial, marţi, crearea unei poliţii europene antiimigraţie, care ar urma să aibă 1.500 de membri şi va putea fi detaşată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înfiinţarea unei noi structuri cu efective terestre şi maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenţii pentru frontiere - Frontex. Forţa de reacţie va ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliţii pentru frontiere fără consimţământul statelor membre, o idee respinsă de unele ţări.

"În contextul în care avem principiul libertăţii de circulaţie fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună", a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al CE, citat de Reuters.

"Noua forţă de reacţie ar urma să poată interveni rapid în situaţii de criză", a subliniat Timmermans, precizând că efectivele comunitare vor putea fi detaşate într-o zonă vulnerabilă a frontierelor în câteva zile.

Cu toate acestea, alţi oficiali UE au dat asigurări că, deşi proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocată printr-o majoritate a statelor membre. Nu este clar dacă va fi o majoritate simplă sau una calificată.

"Ceea ce facem este aprofundarea integrării europene. Proiectul ne va permite să mergem înainte într-un mod mai unit şi mai determinat", a explicat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie.

Însă planul a atras rezistenţa unor state membre. "Propunerea înseamnă împingerea pe uşa din spate a unor măsuri de încălcare a suveranităţii. Nu vom accepta aşa ceva", a reacţionat eurodeputatul grec Notis Marias.

Alţi politicieni au atras atenţia că respingerea acestei propuneri va însemna sfârşitul Spaţiului Schengen. "Dacă frontierele externe ale Uniunii Europene nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Dacă avem probleme comune, trebuie să avem şi soluţii comune", a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons.

Actuala Agenţie pentru frontiere (Frontex), care coordonează poliţiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma să ajungă la 1.000 de membri până în anul 2020. În plus, statele membre vor trebui să contribuie la forţa de reacţie rapidă, care ar urma să aibă 1.500 de membri.

Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulaţie fără paşaport (Schengen) prin crearea unei forţe europene de poliţie, aşa cum cer de mult timp Franţa şi Germania. Marea Britanie şi Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migraţie, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară. Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înfiinţării unei poliţii la nivel comunitar, dar iniţiativele au întâmpinat rezistenţa statelor membre, care argumentează că monitorizarea şi protejarea frontierelor sunt atribuţii specifice suveranităţii naţionale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranţi extracomunitari intraţi pe teritoriul elen şi ajunşi în Europa Occidentală.

Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenţii pentru protecţia frontierelor. Noua forţă va avea acces şi la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.