ANALIZĂ: Imaginea SUA este pătată, la un an de la dezvăluirile lui Edward Snowden

Inculpat pentru spionaj în ţara sa şi refugiat între timp în Rusia, fostul consultant al Agenţiei americane însărcinate cu interceptarea comunicaţiilor a declanşat o furtună la nivel mondial, furnizând presei zeci de mii de documente care relevă amploarea supravegherii efectuate de către NSA.

Metadate telefonice, e-mailuri, reţele de socializarre, conversaţii ale liderilor străini, nimic pare că nu scapă acestui Big Brother informatic, ale cărui mijloace au fost decuplate, de la 11 septembrie, în numele luptei împotriva terorismului.

La un an de la primele dezvăluiri în cotidianul britanic The Guardian, pe 5 iunie 2013, continuă să apară detalii. New York Times (NYT) a scris duminică, în baza unor documente furnizate de către Snowden, că NSA colectează fotografiile persoanelor, pentru a le utiliza în programe de recunoaştere facială.

Agenţia, care se presupunea că acţionează doar în străinătate, vizează numeroşi cetăţeni americani, spre marea nemulţumire a organizaţiilor americane de apărarea libertăţilor individuale şi vieţii private.

Guvernul american scoate în faţă caracterul total legal al acestei colectări, reglementate începând din 1978 de către o Curte secretă - FISC - în urma unor abuzuri comise de către agenţii de informaţii în mandatul preşedintelui Richard Nixon.

"Adevărata problemă scoasă la lumină de către dezvăluirile lui Snowden nu este cea a unei agenţii care a devenit incontrolabilă", ci cea a dezechilibrului între nevoia de securitate şi protecţia vieţii private, afirmă, în revista Foreign Affairs, Daniel Byman, un profesor la Universitatea Georgetown, şi Benjamin Wittes, un expert la Brookings Institution.

Mai multă transparenţă

Preşedintele Barack Obama a conştientizat nevoia de transparenţă, fiind de acord că "nu este de ajuns să spui «aveţi încredere în noi, nu vom abuza de datele pe care le colectăm»".

"Una dintre principalele lecţii ale evenimentelor din anul care a trecut este că este necesar să vorbim mai mult despre ceea ce facem", apreciază inspectorul general al Direcţiei Naţionale americane pentru Informaţii (DNI) Robert Litt.

Însă reforma propusă de către preşedinte şi adoptată de către Camera Reprezentanţilor nu face altceva decât să amendeze sistemul de colectare, fără să ofere satisfacţie ONG-urilor ori celor din Silicon Valley.

Consideraţi nişte prestatori de servicii pentru NSA, deoarece sunt obligaţi să-i furnizeze datele clienţilor, giganţii în doomeniul Internetului apreciază că le-a fost pătată credibilitatea, mai ales în străinătate, unde se tem că pierd paiaţa.

Giganţii sunt reticenţi, de-acum, să colaboreze cu Guvernul, îşi exprimă regretul Mike Leiter, un fost director al Centrului naţional american de luptă împotriva terorismului (NTC).

"Cazul Snowden a contribuit într-adevăr la slăbirea parteneriatului (cu societăţile în domeniul Internetului), ceea ce pe termen lung va fi foarte păgubos pentru organizaţii ca NSA şi CIA", apreciază el.

În strănătate, dezvăluirile lui Snowden au înfuriat opinia publică, dar au provocat reacţii diferite.

Brazilia şi Germania, şocate de punerea sub ascultare a conducătoarelor lor Dilma Rousseff şi Angela Merkel, au fost cele mai vehemente. Acest lucru a provocat "un antiamericanism selectiv, în special în Germania", apreciază fostul ministru al Apărării Karl-Theodor zu Guttenberg, în opinia căruia, după un an, "neîncrederea este şi mai mare".

Justiţia germană a anunţat miercuri deschiderea unei anchete asupra ascultării telefonului mobil al cancelarului, abţinându-se totuşi să facă acelaşi lucru în cazul supravegherii comunicaţiilor a milioane de germani.

Alte ţări, ca Franţa, şi-au moderat criticile, în numele unei colaborări strânse cu serviciile americane de informaţii.

În schimb, Barack Obama a promis să reformeze sistemul şi să nu mai pună sub ascultare telefoanele mobile ale liderilor aliaţi. "Mai puţin în cazul în care securitatea noastră naţională nu este în joc", a nuanţat el.

Edward Snowden, care se consideră un whistleblower (avertizor de integritate), se află în continuare în Rusia, în pofida îndemnurilor Guvernului american de a se întoarce în ţară. Avocatul său rus Anatoli Kucerena a declarat miercuri că lucrează la "prelungirea statutului" acestuia de refugiat, care expiră în august.

Tânărul a declarat pentru televiziunea braziliană Globo că ar fi "bucuros"să vină în Brazilia.