ANALIZĂ: Juncker îşi propune să dea o nouă strălucire proiectului european

Jean-Claude Juncker şi-a prezentat în faţa eurodeputaţilor echipa şi programul pentru următorii cinci ani, punând accentul pe munca în echipă şi pe acţiunea în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană.

"Din Ucraina în Siria, în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, situaţia în vecinătatea noastră este în continuare nesigură şi instabilă. Numărul mare de imigranţi care ajung la frontierele externe ale Europei în căutarea unui viitor mai bun ne reamintesc de necesitatea de a reconcilia eforturile de solidaritate cu cerinţa unor graniţe sigure. Iar în faţa ameninţărilor transfrontaliere la adresa sănătăţii, precum epidemia de Ebola, cetăţenii sunt cuprinşi de un grad firesc de frică. Nu putem să ascundem sub preş aceste probleme care se acumulează şi nu o vom face. Nu putem să închidem ochii şi nu o vom face. De aceea insist că acum este momentul pentru acţiunea europeană. Acesta este motivul pentru care afirm clar şi răspicat în faţa acestui Parlament că problemele Europei nu pot fi lăsate în suspensie", a declarat, miercuri, Juncker, înainte de votul PE pentru noua Comisie Europeană.

Preşedintele Comisiei a precizat că doreşte să obţină rezultate "în mod rapid şi eficace", subliniind că audierile comisarilor desemnaţi i-au arătat că există "un amplu consens" cu privire la echipa pe care a propus-o. Despre preocupările exprimate, a promis că le va aborda rapid, dacă sunt "relevante" pentru funcţionarea CE.

Juncker a abordat şi problema Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP), subliniind că nu va accepta ca jurisdicţia instanţelor din statele membre ale UE să fie limitată de regimuri speciale pentru litigiile dintre investitori şi stat.

"În acordul pe care Comisia mea îl va prezenta în cele din urmă acestui Parlament spre aprobare nu va exista niciun element care limitează accesul părţilor la instanţele naţionale sau care permite unor instanţe secrete să aibă ultimul cuvânt în litigiile dintre investitori şi state. L-am rugat pe Frans Timmermans, în calitatea sa de prim-vicepreşedinte responsabil pentru statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, să îmi ofere sfaturi în această privinţă. TTIP nu va include nicio clauză privind litigiile dintre investitori şi stat dacă Frans nu-şi dă şi el acordul", le-a spus Juncker eurodeputaţilor, exprimându-şi, în acelaşi timp, convingerea că se va putea negocia "un acord comercial ambiţios cu SUA".

În ceea ce priveşte relaţia cu ţările, Jean-Claude Juncker a promis că va trata statele membre în mod egal, dar că va fi ferm "când va fi nevoie de fermitate".

Referitor la provocările economice actuale, el a avertizat că nu crede în miracole. "Nu există o soluţie magică şi niciun buton al creşterii care să fie acţionat de la Bruxelles. Reformele structurale, credibilitatea fiscală şi investiţiile la nivel naţional şi la nivelul UE trebuie să meargă mână în mână", a punctat Juncker.

Preşedintele CE a declarat că trebuie să se acţioneze în vederea deficitului investiţional, în condiţiile în care nivelul investiţiilor în UE a scăzut cu circa 500 de miliarde de euro în ultimii ani, şi a reamintit că va prezenta "un pachet de investiţii ambiţios, în valoare de 300 de miliarde de euro, pentru crearea de locuri de muncă, creştere economică şi competitivitate".

"Aveţi cuvântul meu că, de îndată ce preluăm mandatul, Colegiul va începe să lucreze zi şi noapte asupra acestui aspect (...). Vom prezenta pachetul înainte de Crăciun. Aceasta nu este o promisiune, ci o afirmaţie", a spus Juncker.

Primele iniţiative legislative ale Comisiei Juncker vor viza piaţa unică digitală şi piaţa energiei.

În încheierea discursului, Jean-Claude Juncker a avertizat că cetăţenii europeni îşi pierd încrederea, în timp ce extremiştii de stânga şi de dreapta "se ţin scai de noi", astfel că este timpul "să dăm o nouă strălucire proiectului european".

"Ne aşteaptă provocări uriaşe. Depinde de noi cum modelăm aceste provocări. Dacă dorim să avem un rol de îndeplinit în viitor, trebuie să îl îndeplinim acum. Depinde de noi să asigurăm că tot ceea ce facem poartă amprenta vizibilă a modelului social european. Pentru că Europa este scutul de protecţie al tuturor acelora dintre noi care numesc acest continent minunat casa lor. Aici, în faţa dumneavoastră, în această Cameră care este farul călăuzitor al democraţiei europene, vă lansez apelul de a pune, din nou, Europa în mişcare", a conchis Juncker.

Mai mulţi eurodeputaţi i-au reproşat lui Juncker unele alegeri făcute în materie de comisari.

Syed Kamall de la ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni) l-a nominalizat pe francezul Pierre Moscovici, apreciind că reprezintă "o greşeală" desemnarea acestuia pentru Afaceri economice şi financiare, impozitare şi uniunea vamală.

Britanicul Nigel Farage de la EFD (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe) a susţinut că ţara sa a propus "un comisar obscur, care nu a fost ales la niciodată în viaţa lui în nicio funcţie, ceea ce-l face perfect pentru acest post". El a spus însă că acesta va fi ultimul comisar britanic, pentru că până la încheierea mandatului de cinci ani al Comisiei, Marea Britanie nu va mai fi membră a UE.

Farage a caracterizat sistemul de lucru al Comisiei drept "o formă antidemocratică de guvernare", întrucât "cetăţenii europeni nu au niciun cuvânt de spus în privinţa legilor adoptate".

Mariya Gabriel (PPE) a cerut mai multă coerenţă şi solidaritate între statele membre, precum şi intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

"Trebuie să dispară urgent sentimentul că există categorii diferite de cetăţeni europeni. În acest sens, vă cer, domnule Juncker, să confirmaţi sprijinul dumneavoastră pentru intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen", a afirmat Gabriel.

Matt Carthy de la Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică s-a arătat dezamăgit de faptul că nu a fost respectată dorinţa cetăţenilor europeni de a se pune capăt austerităţii, afirmând că în echipa lui Juncker sunt aceeaşi "old boys".

În schimb, Manfred Weber, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, a susţinut că echipa lui Juncker este "o comisie a cetăţenilor".

"Să trecem la treaba. Numărul provocărilor care ne aşteaptă este uriaş", a mai spus Weber.

În pofida criticilor, 423 de eurodeputaţi au aprobat Comisia Juncker, în timp ce 209 au votat "împotrivă". Prin comparaţie, în 2004, Comisia Barroso a primit mai multe voturi: 449, iar 149 s-au abţinut. Şi în 2010, Comisia Barroso II a avut mai multe voturi: 488, faţă de 137 s-au abţinut.