ANALIZĂ: Liderii europeni, afectaţi de valul de contestare din lumea arabă

Priorităţile reuniunii, prevăzută mai demult, la Bruxelles, au suferit schimbări ample.

Deşi ar fi trebuit să fie centrată asupra politicii energetice a Europei şi crizei monedei euro, atenţia va fi concentrată în principal asupra valului de contestare care afectează o bună parte a ţărmului sudic al Mediteranei, care-i constrânge pe europeni să îşi revizuiască strategia.

"Europa trebuie să îşi schimbe în mod radical paradigma asupra regiunii şi modul în care percepe lumea arabă", a apreciat, săptămâna aceasta, profesorul universitar tunisian Azam Majoub, venit la Bruxelles să vorbească despre lecţiile pe care Vechiul Continent le are de învăţat de pe urma ultimelor convulsii.

"Europa a comis o enormă gafă, percepând regimurile autoritare arabe ca pe o pavăză a islamismului. Este o umilire pentru noi să agităm mereu sperietoarea islamistă şi să credem că ţările arabe nu sunt pregătite pentru democraţie", a adăugat el.

Indiferent că este vorba despre revoluţia tunisiană, cea din Yemen sau despre manifestaţiile contra preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, UE şi ţările sale membre au părut înmărmurite. În cel mai bun caz, ele au ţinut isonul Statelor Unite, care dau tonul reacţiilor occidentale, iar în cel mai rău caz s-au complăcut faţă de regimurile existente.

După mai bine de 20 de ani de la euforia care a însoţit prăbuşirea Cortinei de Fier comuniste şi deschiderea Europei de Est către democraţie, contrastul este izbitor.

Liderul grupului Verzilor în Parlamentul European (PE), Daniel Cohn-Bendit, a acuzat miercuri Uniunea că s-a mulţumit prea mult timp cu o viziune a lumii arabo-musulmane în care singura alternativă este între dictaturi şi teocraţii.

"Există o a treia cale, (şi anume) lupta pentru libertate, împotriva dictaturii şi teocraţiei", a subliniat el.

"Am uitat un pic faptul că acolo trăiesc oameni care vor, şi ei, democraţia şi dreptul la autodeterminare", a admis ministrul luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn.

O regândire de la zero este considerată, de mulţi, necesară în cadrul Uniunii, a recunoscut, cu jumătate de glas, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, în scrisoarea sa de invitaţie la summit. În această scrisoare, el face apel la lideri să treacă în revistă "ultimele evenimente din Egipt şi Tunisia şi implicaţiile lor atât pentru regiune, cât şi pentru Uniunea Europeană".

În Tunisia, Europa promite ajutorul său în organizarea alegerilor, dezvoltarea economică, dar şi societăţii civile.

Dar, în opinia multora, strategia tradiţională a paşilor mici, urmată de cele 27 de state membre, faţă de regimurile autocratice, în cadrul politicii sale numită de "vecinătate" - constând , iniţial, în ajutor economic, prin cooperare sau comerţ, în speranţa că acesta va conduce, ulterior, la reforme democratice - a eşuat şi trebuie să fie inversată.

"După Europa de Sud în anii '70, America Latină în anii '80 şi Europa Centrală şi de Est în anii '90, pare că a venit rândul Mediteranei" apreciază Alvara de Vasconcelos, din cadrul Institutului European de Studii de Securitate.

"Este de un interes vital pentru Europa ca democraţia să se înrădăcineze, în sfârşit, în această regiune" situată lângă ea, adaugă el. În opinia acestuia, liderii Europei trebuie să se arate tot atât de atenţi faţă de libertăţile publice din Sud, pe cât sunt faţă de Est, în ţări ca Belarusul şi mai ales Ucraina.