ANALIZĂ: Liderii statelor europene încearcă să soluţioneze "puzzle-ul" nominalizărilor la conducerea UE

La o zi de la alegerea de către Parlamentul European (PE) a creştin-democratului Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene (CE), şefii de stat şi de guvern stabileasc ocupanţii celorlalte posturi importante la nivelul Uniunii.

După "psihodrama" desemnării lui Juncker la sfârşitul lui iunie, marcată de opoziţia înverşunată a premierului britanic David Cameron, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a decis ca următoarele nominalizări să fie făcute cu unanimitatea Celor 28.

Prima căsuţă de bifat, care ar putea să fie singura miercuri seara, este cea a Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, în contextul în care tensiunile din Ucraina şi Orientul Mijlociu se amplifică. Liderii UE urmează să abordeze în mod special criza ucraineană, Statele Unite îndemnând la adoptarea unor noi sancţiuni vizând Rusia.

Italia cere postul pentru tânăra Federica Mogherini, ministru de Externe. Însă anumite ţări din Europa de Est, cu Lituania în frunte, se opun în mod deschis, din cauza poziţiei Romei - pe care o consideră prea favorabilă - faţă de Moscova.

Juncker, invitat miercuri seara la summitul european, urmează să fie consultat cu privire la acest post de prim-vicepreşedinte al Comisiei sale. Nici el nu pare prea încântat de Mogherini, dorindu-şi "o personalitate respectată şi experimentată".

Este cazul altei candidate, bulgara Kristalina Gheorghieva, actualul comisar european însăcrinat cu Ajutorul Umanitar. O fostă angajată a Băncii Mondiale (BM), această femeie energică şi pasionată prezintă "handicapul" că provine dintr-o "ţară mică" şi că face parte din aripa dreaptă moderată a PPE, în timp ce postul este promis stângii. Însă ea are experienţă şi vine din Europa de Est, care este necesar să fie luată în calcul în echilibrul general al nominalizărilor.

Alegerea va influenţa restul puzzle-ului, în special nominalizarea în alt post considerat major, şi anume cel de preşedinte al Consiliului, însărcinat să coordoneze activitatea şefilor de guverne şi să reprezinte UE.

Fără femei, fără majoritate

Dacă dreapta ar obţine diplomaţia, stânga ar urma să obţină această preşedinţie, pe care o revendică. Însă problema ei este că nu a reuşit să se pună de acord asupra unui nume. Singurul nume apărut este al premierului danez Helle Thorning-Schmidt. Social-democrata scandinavă, acceptabilă pentru britanici, ar putea deveni un atu fermecător al Europei. Însă anumite ţări sunt reticente ca o personalitate provenind dintr-o ţară care a refuzat moneda euro să prezideze Uniunea Europeană.

Dreapta, cu Angela Merkel în frunte, este pregătită să lupte pentru păstrarea şefiei Consiliului. Ea are mai mulţi candidaţi, chiar dacă cei mai mulţi afirmă că nu doresc funcţia, începând de la premierii olandez Mark Rutte şi irlandez Enda Kenny şi până la foştii premieri leton Valdis Dombrovskis şi eston Andrus Ansip.

Van Rompuy a fost însărcinat să prezinte o propunere "la pachet", incluzând preşedinţia Eurogrupului. "Există intenţii, dar nu s-a stabilit nimic", sublinia marţi seara o sursă europeană. "Este dificil să se spună dinainte că rezultatul este garantat", declarat prudent o sursă diplomatică.

În cazul unui blocaj, şefii de stat şi de guvern se vor întâlni la toamnă, înainte de încheierea mandatului lui Van Rompuy, în noiembrie.

Ei urmează să abordeze totodată o problemă mai veche la nivelul instituţiilor europene, şi anume subreprezentarea femeilor, în special în Comisie, în care fiecare stat desemnează un reprezentant.

"Cu trei sau patru femei, ca acum, această Comisie nu va obţine o majoritate în Parlamentul" European, care urmează să se pronunţe în octombrie asupra întregii echipe, a avertizat marţi preşedintele instituţiei, Martin Schulz. "Situaţia este disperată în ceea ce priveşte candidaturile femeilor", a admis Juncker.