ANALIZĂ: Lituanienii se pregătesc să sancţioneze conservatorii de la putere în alegerile de duminică

"Am suferit cu toţii. Salariile au scăzut mult. Al meu a scăzut cu 500 de litas (aproximativ 145 de euro), iar pentru mine este vorba despre o sumă importantă. Vedem că ţara începe să meargă într-o direcţie mai bună, dar, când discuţi cu oamenii, situaţia este departe de a fi nemaipomenită", a declarat pentru AFP Janina, o funcţionară în vârstă de 40 de ani, într-un cartier rezidenţial, la periferia capitalei.

Ca răspuns la criză, numeroşi lituanieni au optat să migreze, mai ales către Marea Britanie, Norvegia sau Islanda. De zece ani, peste 400.000 de persoane au părăsit ţara, a cărei populaţie a scăzut sub pragul simbolic de trei milioane de persoane.

În 2009, când criza mondială a atins cel mai ridicat nivel, economia lituaniană s-a contractat cu 14,8%. Măsuri de austeritate dure, introduse de către Guvernul lui Andrius Kubilius, au permis Lituaniei să revină la creştere economică în 2010. Conform previziunilor Ministerului de Finanţe, PIB-ul ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2012, în contextul în care şomajul este în scădere de la începutul anului.

Această situaţie macroeconomică bună nu pare, totuşi, să mulţumească populaţia, afectată dur de tăieri ale cheltuielilor publice.

Arhitectul acestei politici, Andrius Kubilius, este una dintre cele mai nepopulare figuri din ţară. Partidul său conservator, care deţine 43 de mandate din cele 141 ale Parlamentului în exerciţiu, mai este creditat doar cu 12% în intenţiile de vot, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Vilmorus în septembrie.

"Oamenii au fost epuizaţi de politica de austeritate. Actuala relansare a economiei este prea târzie şi nu suficient de importantă. Piaţa internă este încă foarte pasivă, iar salariile nu au atins nivelul dinaintea crizei", declară Tomas Janeliunas, redactor în cadrul serviciului politic al periodicului IQ/The economist.

Potrivit sondajului Vilmorus, Partidul Social-Democrat condus de către Algirdas Butkevicius, fost ministru de Finanţe şi al Transporturilor, poate să conteze duminică pe 23% din voturi. Partidul Muncii, condus de către eurodeputatul Viktor Uspaskich, un om de afaceri controversat, de origine rusă, este creditat cu 21%.

Aceste două partide de opoziţie sunt susceptibile să formeze o nouă coaliţie guvernamentală. Ele promit, între altele, creşterea salariului minim la suma de 1.509 litas (aproximativ 437 de euro), intoducerea unei impozitări progresive asupra veniturilor şi o "resetare" a relaţiilor cu Rusia, afectate în prezent de către reclamarea plăţii unor reparaţii pentru cei 50 de ani de ocupaţie sovietică şi o acţiune în justiţie împotriva Gazprom, care vinde la un preţ prea scump, în opinia Vilniusului, gazele naturale furnizate Lituaniei.

Ca şi pentru actualul Guvern, aderarea la zona euro reprezintă, în continuare, prioritatea social-democraţilor. "Lituania nu are altă opţiune. Data posibilă (a aderării) ar putea să fie 2015, dar trebuie să vedem cum rezolvă ţările din zona euro problemele financiare", a declarat pentru AFP Algirdas Butkevicius.

Apărându-şi bilanţul, Andrius Kubilius apreciază că "pentru o revenire la creşterea economică, primul lucru de făcut este aplicarea unor măsuri de austeritate bugetară şi punerea în ordine a sistemului financiar". În acest an, deficitul public lituanian ar urma să fie de 3% din PIB, conform criteriilor de la Maastricht.

Bugetul pentru anul viitor, pregătit de către Guvernul în exerciţiu, nu oferă o marjă de manevră prea mare învingătorilor în alegerile electorale de duminică. În plus, se profilează un eveniment important şi costisitor, şi anume preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), pe care Lituania o va prelua începând din iulie 2013.