ANALIZĂ: Mitt Romney, pe urmele lui Ronald Reagan şi George W. Bush în privinţa politicii externe

"Lumea lui Romney este lumea lui Bush, care nu s-a schimbat prea mult", apreciază Justin Vaisse, autorul cărţii "Barack Obama şi politica sa externă", potrivit căruia Mitt Romney "bifează toate subiectele neoconservatorismului".

Republicanul s-a înconjurat de câţiva veterani ai aripii neoconservatoare a partidului şi de consilieri mai moderaţi. El face adeseori referire la politica "păcii graţie forţei" a fostului preşedinte Ronald Reagan.

"Securitatea Americii şi cauza libertăţii nu pot să îşi permită alţi patru ani suplimentari ca cei patru care au trecut", a declarat Mitt Romney într-un discurs la 8 octombrie.

"Liderul lumii libere are datoria, faţă de compatrioţii săi şi faţă de prietenii noştri de pretutindeni din lume să folosească marea influenţă a Americii cu înţelepciune şi fără falsă mândrie, dar şi ferm şi activ, pentru a imagina evenimente şi a ne consolida interesele, a ne afirma valorile, pentru a preveni conflictele şi a face lumea mai bună - nu perfectă, ci mai bună".

"Romney vrea să fie mai ferm, mai intransigent", continuă Justin Vaisse. "Dar în realitate acest ton nu se traduce prin propuneri concrete care se diferenţiază de ceea ce face deja administraţia".

Aflat în campanie, Mitt Romney denunţă "pasivitatea" lui Barack Obama în faţa atacurilor americane din lumea arabă, semn al înfruntării între "democraţie" şi "despotism", potrivit lui.

Prieten al premierului israelian Benjamin Netanyahu din anii '70, republicanul garantează că nimic nu va putea îndepărta cele două naţiuni sub preşedinţia sa.

El a adoptat un ton extrem de ferm în privinţa Iranului şi a promis intensificarea sancţiunilor pentru a împiedica Iranul să obţină "capacităţi" de fabricare a armei nucleare, un prag mai jos decât obţinerea armei atomice şi aproape de linia israeliană.

Dar în practică, experţii subliniază că această linie roşie lasă o marjă de interpretare. Sâmbătă seara, Casa Albă a dezminţit un articol din New York Times care afirma că Statele Unite şi Iranul au convenit să înceapă negocieri directe după 6 noiembrie.

Citeşte şi: SUA dezmint un acord asupra unor negocieri cu Iranul privind programul nuclear

În Afganistan, Mitt Romney aprobă retragerea decisă de Barack Obama până la sfârşitul lui 2014, regretând că Statele Unuite au anunţat dinainte data plecării, care, potrivit lui, îi determină pe talibani să îşi pregătească armele.

El multiplică apelurile la înarmarea opoziţiei din Siria, dar preferă ca livrările să fie efectuate prin saudiţi şi turci. Un oficial european la Washington a mărturisit de altfel că nu vede "o reangajare americană foarte marcată în dosarul sirian, decât cu excepţia unei mari catastrofe".

Relaţiile cu China şi Rusia ar putea în shimb să se inflameze dacă republicanul va ajunge la Casa Albă.

Mitt Romney a promis să declare că Beijingul îşi "manipulează moneda", un termen oficial care poate conduce la represalii vamale şi un eventual război comercial.

Dar aşa cum subliniază Nicholas Lardy de la Institutul Peterson, o astfel de declaraţie nu face decât să declanşeze o procedură de negocieri de mai mulţi ani.

"Aceasta va face să dispară problema până la următoarele alegeri. Dar aceasta deturnează atenţia", explică pentru AFP Derek Scissors, de la centrul de reflecţie conservator Heritage Foundation.

Rusia este, de asemenea, în atenţia lui Mitt Romney după tentativa de relansare a relaţiei ruso-americane de către administraţia Obama.

Candidatul a promis să apere tinerele democraţii europene împotriva "umbrei" Rusiei lui Vladimir Putin, adăugând: "nu va fi flexibilitate" faţă de preşedintele rus, o referinţă directă la Barack Obama, care a fost surprins mărturisindu-i în martie fostului preşedinte Dmitri Medvedev că va fi mai multă "flexibilitate" după 6 noiembrie.

Citeşte şi: Fiul lui Mitt Romney a vrut să îi dea un pumn lui Barack Obama în cursul dezbaterii televizate

Citeşte şi: Barack Obama şi Mitt Romney s-au ironizat reciproc şi s-au autoironizat la un dineu