ANALIZĂ - NATO îşi încheie războiul în Afganistan după 13 ani, insurecţia talibanilor continuă

NATO a comunicat detalii despre această ceremonie abia în ultimul moment, duminică, din cauza ameninţării atentatelor sau atacurilor armate ale talibanilor, care au vizat capitala afgană în mai multe rânduri în ultimii ani.

La 1 ianuarie misiunea "Susţinere Hotărâtă" vizând ajutorarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea de luptă a ISAF, care a pierdut 3.485 de militari din 2001 încoace.

Drapelul ISAF va fi coborât duminică, la Kabul, dar talibanii nu depun armele.

"Cei 13 ani de misiune americană şi NATO au fost un eşec absolut în Afganistan. Ceremonia de astăzi (duminică) este eşecul lor", a declarat pentru AFP Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvânt al insurgenţilor.

El a repetat condiţiile impuse de către talibani în vederea oricăror negocieri de pace. "Nu vom participa la negocieri de pace în prezenţa trupelor NATO în Afganistan", a subliniat Mujahid.

Forţele de securitate afgane, din care fac parte 350.000 de oameni, asigură de-acum singure securitatea împotriva talibanilor, care au condus ţara în perioada 1996-2001.

ISAF a fost alcătuită din 130.000 de militari provenind din aproximativ 50 de ţări în 2011, perioada de vârf a angajării NATO în această ţară.

Ceremonia urmează să fie condusă de către generalul american John Campbell, comandantul ISAF, în incinta fortificată a cartierului general al forţei din Kabul. Niciun alt detaliu nu a fost făcut public duminică dimineaţa, din motive de securitate.

"În câteva zile, misiunea noastră de luptă în Afganistan se va încheia", a declarat preşedintele Barack Obama în discursul pe care l-a susţinut de Crăciun. "Cel mai lung război pe care l-am purtat se va încheia în mod responsabil", a adăugat el.

Pierderi grele

Însă violenţele recente, mai ales la Kabul, au subliniat imposibilitatea ca forţa internaţională să pună capăt insurecţiei talibanilor.

Potrivit ONU, numărul victimele civile a crescut cu 19% în 2014, la sfârşitul lui noiembrie înregistrându-se 3.188 de morţi.

Poliţia şi armata afgane au suferit pierderi grele, de peste 4.600 de morţi, în cursul primelor zece luni din 2014, pierderi mai mari decât au suferit împreună ţările contributoare NATO din 2001.

Din 2001, ajutoare în valoare de miliarde de dolari au fost cheltuite de către comunitatea internaţională în Afganistan, dar cu o eficienţă relativă, având în vedere corupţia endemică din ţară.

În 2014, alegerile prezidenţiale - care ar fi urmat să prezinte o ţară reconciliată, cu o tranziţie democratică fără fisură - au fost marcate de acuzaţii de fraudă şi o confruntare periculoasă între cei doi candidaţi din turul doi şi susţinătorii lor.

Ashraf Ghani a obţinut până la urmă victoria împotriva rivalului său Abdullah Abdullah, dar cei doi, care urmau să formeze un Guvern "de uniune naţională", nu au ajuns încă la un acord prin care să numească noi miniştri, la trei luni de la învestirea preşedintelui.

La rândul lor, talibanii speră să profite de acest vid politic pentru a rămâne pe o poziţie de forţă, în cazul unor eventuale negocieri cu noul Guvern.

Atacurile talibanilor comise în ultime săptămâni la Kabul au vizat domicilii ale unor rezidenţi străini, convoaie diplomatice, autobuze ale armatei afgane şi Centrul Cultural Francez.

Fostul preşedinte Hamid Karzai (2001-2014) a deschis negocieri preliminare cu talibanii, dar acestea au eşuat anul trecut.

Până la sfârşitul lui 2015, trupele americane din Afganistan vor fi reduse la jumătate. La sfârşitul lui 2014, va mai exista doar o "forţă reziduală" pentru a proteja Ambasada de la Kabul.

Însă Statele Unite vor continua să furnizeze o susţinere aeriană afganilor şi ar putea să intervină în mod direct în cazul unei avansări rapide a talibanilor.