ANALIZĂ: NATO revine asupra fundamentului apărării colective, în contextul crizei din Ucraina

Criza ucraineană determină NATO să se recentreze asupra unuia dintre fundamentele organizaţiei, şi anume apărarea colectivă, cu scopul de a descuraja orice încercare de atac, în contextul în care Aliaţii s-au aventurat în ultimii ani foarte departe de Europa, până în Afganistan.

Urmărește
1614 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: NATO revine asupra fundamentului apărării colective, în contextul crizei din Ucraina

NATO revine asupra fundamentului apărării colective, în contextul crizei din Ucraina (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"NATO revine la originile sale: se va concentra înainte de toate asupra apărării colective, după 20 de ani de operaţiuni care ne-au oferit multă experienţă, în contextul în care ne confruntăm cu provocări la care nu ne aşteptam", rezumă Douglas Lute, ambasadorul american la Alianţa Nord-Atlantică.

După prăbuşirea Zidului Berlinului, NATO a efectuat o serie de operaţiuni în Balcani, împotriva pirateriei în largul coastelor Somaliei şi în Afganistan, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001. Părerile despre bilanţul acestei din urmă misiuni - cea mai lungă, cea mai importantă şi cea mai îndepărtată de Europa din istoria Alianţei Nord-Atlantice - sunt împărţite.

Anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, a amintit în mod brusc Alianţei Nord-Atlantice faptul că instabilitatea ameninţă în vecinătatea imediată.

În acest context, Summitul NATO din Ţara Galilor de joi şi vineri este "istoric", subliniază Lute. Însă "este foarte puţin probabil să se decidă o intervenţie militară deschisă. Nu există sprijin în acest sens în Alianţa" Nord-Atlantică, avertizează directorul Institutului londonez Chatham House Robin Niblett, în opinia căruia summitul va reprezenta ocazia ca NATO să-şi demonstreze "credibilitatea".

"NATO se confruntă cu un mediu strategic diferit faţă de cel de acum şase luni/un an (...), fiindcă ameninţările se intensifică pe flancul de est, cu Ucraina, şi pe flancul de sud, cu Siria, Irakul şi Sahelul", rezumă diplomatul.

"Toată lumea este de acord că este necesară reechilibrarea misiunilor strategice ale Alianţei (Nord-Atlantice) în favoarea apărării colective. Aceasta este o recentrare asupra fundamentelor", subliniază el. "Mulţumim, Putin, lucrurile sunt clare cu ajutorul tău", afirmă în glumă unii diplomaţi de la sediul de la Bruxelles al NATO, care sărbătoreşte anul acesta 65 de la înfiinţare.

Principiul "toţi pentru unul" în caz de atac asupra unui stat membru se află în centrul Tratatului Atlanticului de Nord, în articolul 5. O "asigurare de viaţă împotriva oricărui atac" de care Ucraina, care nu este membru NATO, nu poate să beneficieze. Însă ţări din fostul bloc din Europa de Est care s-au alăturat Alianţei Nord-Atlantice - statele baltice, Polonia, Bulgaria, România - se tem că pot avea aceeaşi soartă în cazul în care Occidentul nu reacţionează în mod ferm.

- 15.000 de oameni în două zile

Ucraina vrea să reia procesul de aderare la NATO întrerupt în 2010 de către o putere care, la vremea respectivă, s-a reorientat în mod clar către Rusia.

Alianţa Nord-Atlantică şi-a întrerut cooperarea practică cu Rusia foarte rapid după anexarea Crimeei. Retorica sa faţă de Moscova a devenit foarte marţială. Într-un război al comuncării, care face ravagii, ea a difuzat fotografii prin satelit care arată prezenţa trupelor ruseşti în Ucraina.

Exerciţiile militare dintre Aliaţi au fost consolidate în mod considerabil în Europa de Est, iar o serie de măsuri de "reasigurare" au fost adoptate în statele baltice şi Polonia - prin trimiterea de avioane de luptă, sau în România - prin trimiterea de fregate în Marea Neagră.

Strategii NATO au fost surprinşi de rapiditatea de care a dat dovadă armata rusă, "capabilă să mobilizeze 15.000 de oameni în două zile, fără preaviz", subliniază un diplomat. Ca răspuns, un Plan de pregătire pentru acţiune (Readiness action plan, RAP) vizând să desfăşoare trupe în câteva zile urmează să fie adoptat în Ţara Galilor, iar anumite ţări - ca Polonia - s-au angajat să-şi crească bugetele alocate Apărării.

"Ceea ce contează este ca pe viitor să existe o prezenţă mai vizibilă a NATO în (Europa de) Est", a declarat secretarul general Anders Fogh Rasmussen. Potrivit acestuia, Rusia şi-a crescut cu 50% cheltuielile cu securitatea în ultimii cinci ani, pe când în ţările aliate aceste cheltuieli au scăzut cu 20%.

Însă, în criza ucraineană, până în prezent "cel mai bun mijloc de presiune a fost economic, nu militar", a declarat Lute. NATO ţine să rămână o "oragizaţie defensivă", confirmă un diplomat, dar "este necesar să ne pregătim pentru o situaţie în care relaţia cu Rusia va fi proastă pentru mult timp".

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici