ANALIZĂ: Negocieri viitoare complexe şi de durată între marile puteri şi Teheran în dosarul nuclear

"Obiectivul acestor negocieri este să se ajungă la un acord global definitiv cu privire la problema nucleară (...). Ne aşteaptă negocieri de durată şi complicate", a declarat negociatorul-şef al delegaţiei iraniene, Abbas Araghchi, în cadrul reuniunii, care urmează să dureze trei zile, în capitala austriacă,

"A fost un început bun", a adăugat el, citat de agenţia oficială Irna.

Negocierile sunt purtate de către reprezentanţi ai marilor puteri, sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton. Este vorba despre prima rundă, care va fi urmată de altele, până la expirarea, pe 20 iulie, a acordului preliminar de la Geneva.

Miza este uriaşă, un acord global urmând să permită o normalizare a relaţiilor între Iran şi Statele Unite, întrerupte de aproximativ 35 de ani, şi să îndepărteze opţiunea militară evocată adesea de către Israel şi Statele Unite, ultima dată de către secretarul de Stat american John Kerry.

Pe 24 noiembrie Iranul a încheiat cu grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) un plan de acţiune, pentru o perioadă de şase luni, care prevede o blocare a anumitor activităţi nucleare sensibile - în special îmbogăţirea uraniului până la un nivel de 20% - în schimbul unei relaxări a unei mici părţi a sancţiunilor care "sugrumă" economia iraniană.

Intrat în vigoare la 20 ianuarie, sub supravegherea atentă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), acest plan urmează să fie transformat, acum, într-un acord global care să garanteze fără umbră de îndoială natura paşnică a programului nuclear iranian. Teheranul a negat întotdeauna că ar vrea să se doteze cu bomba atomică.

La Viena, părţile vor încerca "să creeze un cadru uşor de atins pentru acest obiectiv", a subliniat Michael Mann, un purtător de cuvânt al lui Ashton. În limbaj obişnuit, este vorba despre stabilirea ordinii de zi şi a unui calendar al negocierilor care încep.

Mann a subliniat asupra "atmosferei bune" în care au avut loc discuţiile între Lady Ashton şi ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, prezent la Viena.

- O şansă pentru diplomaţie

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat luni că nu este optimist în privinţa acestor negocieri, care "nu vor conduce nicăieri".

Preşedintele american Barack Obama a evaluat, anterior, că şansele ajungerii la un acord sunt de 50 la 50%.

Dacă cele două tabere au dreptate să abordeze aceste negocieri cu o foarte mare prudenţă, ele rămân "cea mai bună şansă pe care am avu-o vreodată să soluţionăm" acest dosar pe cale diplomatică, a apreciat luni un oficial american de rang înalt.

Pe acelaşi ton, Zarif s-a declarat "hotărât să continue negocierile într-o atmosferă de bunăvoinţă", în intervenţia sa, marţi, în faţa negociatorilor, a declarat Araghchi.

Experţi şi diplomaţi consideră puţin probabilă încheierea unui acord în termen de şase luni, însă perioada va putea să fie prelungită până la un an, prin consens tacit.

În cazul în care nu se vor înregistra progrese până în iulie, acest lucru va fi considerat de rău augur pentru ceea ce urmează. O depăşire a termenului ar oferi argumente congresmenilor americani să strângă şi mai mult laţul sancţiunilor. Acest lucru va slăbi, în schimb, marja de manevră a preşedintelui moderat Hassan Rohani, aflat la originea "dezgheţării" înregistrate în ultimele luni, în faţa celor de la Teheran care se opun cu putere oricărui compromis.

Dacă vrea să obţină anularea tuturor sancţiunilor internaţionale, Iranul va fi nevoit să închidă instalaţia de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, construită într-un munte, să reducă numărul centrifugelor (aproximativ 19.000 în prezent) care servesc la îmbogăţirea uraniului şi să abandoneze definitiv proiectul construirii unui reactor cu apă grea la Arak, unde va putea să extragă plutoniu utilizabil în vederea creării unei bombe, apreciază unii experţi.

Împreună cu inspecţii mai frecvente din partea AIEA, aceste măsuri ar urma să afecteze în mod considerabil capacitatea Iranului de a-şi constitui un arsenal nuclear.

Unul dintre negociatorii iranieni, Hamid Baidinejad, a avertizat duminică asupra faptului că Iranul va refuza să fie privat de dreptul de a utiliza centrifugele de nouă generaţie, aflate în prezent în fază de testare. Iar Teheranul vrea să păstreze reactorul de la Arak, pentru a produce izotopi medicali, chiar dacă este pregătit să studieze "măsuri tehnice cu privire la combustibilul produs, cu scopul de a îndepărta îngrijorările" occidentalilor.