ANALIZĂ: Noi negocieri privind conflictul transnistrean, la Viena, în speranţa găsirii unei soluţii

Potrivit unul comunicat al Ministerului transnistrean de Interne, delegaţia de la Tiraspol s-a deplasat deja spre Viena.

În cadrul acestor negocieri, ea intenţionează să se "concentreze asupra problemelor din domeniul economic, punând accentul pe eliminarea blocadei economice din partea Kievului şi Chişinăului", informează Ministerul într-un comunicat publicat miercuri.

De asemenea, partea transnistreană intenţionează "să acorde o atenţie deosebită problemei legate de acordarea obligatorie a cetăţeniei Republicii Moldova locuitorilor din Transnistria, care vor să obţină paşapoarte ruse sau ucrainene".

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, consideră "prin aceste negocieri trebuie să găsim un compromis pentru a soluţiona mai multe probleme şi a elimina anumite bariere artificiale".

La rândul său, Chişinăul va aborda problema şcolilor cu predare în limbă română din Transnistria, potrivit vicepremierului moldovean Eugen Carpov.

"Vom aborda probleme legate de funcţionarea şcolilor cu predare în limbă română" din stânga Nistrului, a declarat Carpov.

De asemenea, se va discuta despre "situaţia fermierilor moldoveni, care se confruntă cu anumite probleme atunci când îşi cultivă pământul în zonele de frontieră", a adăugat el.

Reprezentantul special al OSCE pentru procesul de soluţionare transnistreană, ambasadorul Radojko Bogojevici, a declarat anterior că părţile implicate în conflict "au multe subiecte de discutat".

Întrebat cu privire la rolul Ucrainei în calitate de garant la negocieri, el a menţionat că "formatul 5+2 (între Chişinău şi Tiraspol, cu Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori) se află într-o situaţie dificilă şi voi încerca să distanţez procesul de negocieri de criza din Ucraina".

Ambasadorul a menţionat că după negocieri reprezentanţii tuturor părţilor vor participa, în perioada 9-12 iunie, la Munchen, la o conferinţă pe tema consolidării încrederii reciproce.

În ultima perioadă, Tiraspolul a intensificat apelurile privind recunoaşterea Transnistriei, în contextul tensiunilor din Ucraina şi intenţiei Chişinăului de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Această tendinţă a autorităţilor transnistrene suscită îngrijorări din partea autorităţilor de la Chişinău.

Astfel, în aprilie, după anexarea Crimeei de către Rusia, "Sovietul Suprem" de la Tiraspol a votat în unanimitate o solicitare adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei Ruse şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, în vederea recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene şi unirii cu Rusia.

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a îndemnat Uniunea Europeană să recunoască independenţa Transnistriei dacă doreşte "pace şi stabilitate".

"Uniunea Europeană trebuie să recunoască Transnistria, care nu prezintă şi nu va prezenta niciun risc pentru Blocul comunitar. Doar în acest mod va fi creată o zonă de stabilitate regională", a spus Şevciuk.

Ulterior, autorităţile de la Tiraspol au lansat o campanie de strângere de semnături pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei, în contextul unor declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora locuitorii din stânga Nistrului trebuie să-şi decidă singuri viitorul.

Campania a fost iniţiată la 22 aprilie, cu susţinerea Uniunii comunităţilor ruse din Transnistria, iar pe 9 mai, petiţiile au fost transmise vicepremierului rus Dmitri Rogozin, aflat într-o vizită la Tiraspol.

În toate aceste cazuri, Tiraspolul a încercat să argumenteze legitimitatea acţiunilor sale invocând referendumul organizat în regiunea separatistă în 2006, când 98% din populaţie s-ar fi pronunţat în favoarea independenţei Transnistriei şi posibilei uniri cu Rusia.

Preşedinţia de la Chişinău a calificat acest plebiscit drept "nelegitim" şi subliniat în repetate rânduri că nu poate accepta aceste rezultate.

Uniunea Europeană, Statele Unite, România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croaţia şi Norvegia, de asemenea, au refuzat să accepte rezultatele referendumului, catalogându-l drept "ilegal".

Transnistria, un teritoriu de 4.163 de kilometri pătraţi situat în estul Republicii Moldova, a proclamat independenţa în 1990, concretizând-o de facto în 1992, după un conflict soldat cu circa 1.500 de morţi.

Independenţa nu este recunoscută de niciun stat membru al Naţiunilor Unite. În regiunea separatistă sunt staţionaţi circa 1.200 de militari ruşi, în cadrul unui contingent de pace.

De la destrămarea fostei URSS la începutul anilor 1990, Republica Moldova şi Transnistria se află în conflict. Un război scurt a avut loc între 1991 şi 1992 şi s-a soldat cu sute de morţi.