ANALIZĂ: Preşedinţia semestrială a UE, o nouă provocare pentru Grecia

"Nu cred că această preşedinţie poate fi la fel de calmă ca celalalte", a apreciat Zsolt Darvas, economist la institutul Bruegel, la Bruxelles. "Va fi foarte dificil pentru Grecia, din cauza propriilor probleme (...) şi a presiunii exercitate asupra calendarului de alegerile pentru Parlamentul European", anticipează el.

Euroscepticii din toate taberele, impulsionaţi de problemele sociale provocate de criză, ar urma să înregistreze progrese la alegerile prevăzute pentru 22 şi 25 mai în UE.

Astfel, un sondaj IFOP plasa, în octombrie, FN pe primul loc în intenţiile de vot în Franţa.

În Grecia, Syriza, partidul stângii radicale care vrea să obţină din partea creditorilor ţării (BCE, UE şi FMI) o "reducere semnificativă" a datoriei ţării - cu riscul de a speria pieţele -, se află pe primul loc, înaintea Noii Democraţii, formaţiunea premierului Antonis Samaras.

Partidul de extremă dreapta Zori Aurii se află pe locul trei, în pofida punerii sub acuzare a şase dinte cei 18 deputaţi ai săi (dintre care trei sunt încarceraţi, inclusiv fondatorul partidului, Nikos Michaloliakos), după asasinarea de către militanţi ai formaţiunii a unui muzician antifascist în septembrie.

În acest context tensionat de planul de asanare a finanţelor publice impus de troică (BCE-UE-FMI), grecii vor merge la urne şi pentru alegerile municipale, la 18 şi 25 mai.

Samaras, aflat la conducerea unei coaliţii care navighează în ape tulburi cu doar 153 de deputaţi din totalul de 300, ar putea să îngreuneze acest program, cu alegeri generale anticipate în toamnă, chiar din luna mai.

Pentru aceste scrutinuri naţionale, el va beneficia fără îndoială de un efect pozitiv dacă troica, având în vedere progresele realizate, va decide în aprilie să nu mai impună un nou memorandum dureros Greciei.

În ceea ce priveşte preşedinţia UE, el se arată optimist: "Va fi o preşedinţie a speranţei, speranţa pentru o Europă mai aprofundată şi mai bună", a asigurat el.

Ministrul grec al Afacerilor Europene, Dimitris Kourkoulas, a avertizat că preşedinţia "se va focaliza pe problemele cele mai presante ale cetăţenilor europeni": imigraţie, muncă, aplicarea uniunii bancare şi politica maritimă.

O preşedinţie reuşită va permite să se arate că "Europa aduce un răspuns concret aşteptărilor populaţiei", rezumă un diplomat european.

Aceasta înseamnă, traduce Nikos Konstandaras, unul dintre oficialii cotidianului liberal Kathimerini, că Grecia va fi susţinută de ceilalţi membri în acest exerciţiu: "Toată Europa înţelege că trebuie să arăţi cum poate fi împiedicat progresul populismului".

La începutul lui decembrie, ministrul francez al Afacerilor Europene, Thierry Repentin, a mers la Atena pentru a transmite un mesaj în acest sens: "Franţa se va angaja clar alături de Grecia pentru reuşita acestei preşedinţii, pentru imaginea sa şi pentru Europa".

Grecia, care deţine pentru a cincea oară preşedinţia UE de la aderarea sa în 1981, are în vedere organizarea a 14 reuniuni la nivel ministerial şi altele 120. Dar nu se pune problema de a arunca bani pe fereastră. Preşedinţia va fi "austeră", a tranşat Kourkoulas, care speră să economisească o parte din suma de 50 de milioane de euro prevăzută în acest scop.

Astfel, reuniunile nu vor avea loc pe insule, ci la Atena. Un constructor de automobile va furniza gratuit maşini şi nu vor fi "nici cravate, nici eşarfe" oferite delegaţiilor şi cu atât mai puţin "agende şi pixuri", a avertizat Kourkoulas.

Grecia îi succedă Lituaniei la preşedinţia UE şi va fi urmată de Italia, în iulie. Preşedinţia va începe concret pe 8 ianuarie, odată cu reuniunea, la Atena, a celor 28 de comisari europeni.

Apoi Samaras va merge la Strasbourg la 16 ianuarie pentru a prezenta priorităţile preşedinţiei elene Parlamentului European.