ANALIZĂ: Principalele dosare de politică externă pentru viitorul preşedinte american

IRAN

Criza iraniană va fi "dosarul cel mai arzător" pentru viitorul preşedinte american, apreciază Justin Vaisse, de la centrul de reflecţie Brookings Institution, "deoarece preşedintele Obama a pus în joc cuvântul Statelor Unite în mod explicit şi în faţa premierului israelian Benjamin Netanyahu. Occidentalii şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce acesta dezminte. Întrebarea este atât de sensibilă, încât Casa Albă a fost nevoită să dezmintă, sâmbătă seara, un articol din New York Times, care afirma că Washingtonul şi Teheranul au încheiat un acord pentru a începe negocierile directe după 6 noiembrie.

Fostul ambasador american în Israel Martin Indyk crede că Iranul este "sfidarea anului 2013". În opinia lui James Lindsay, de la Council on Foreign Relations, "fie iranienii se opresc, fie Statele Unite vor trebui să ia deciziile care se impun".

Statele Unite şi UE au la dispoziţie un arsenal de sancţiuni împotriva Iranului pentru a-l face să se conformeze, dar mai întâi de toate vor să "evite un atac israelian", afirmă Vaisse. "În cazul în care sancţiunile şi un început de prăbuşire a regimului iranian provoacă o cursă a înarmării, atunci preşedintele american s-ar putea confrunta cu o decizie de intrare în război în 2013 sau 2014", anticipează expertul francez.

SIRIA ŞI RISCURILE DE EXTINDERE A CONFLICTULUI ÎN REGIUNE

În opinia lui Vaisse, "non-intervenţia militară în Siria a produs o radicalizare a luptei împotriva regimului, o gură de aer pentru susţinătorii jihadului şi Al-Qaida, un război civil care are impact asupra Iordaniei, Irakului şi echilibrului din Liban". Ambasadorul Indyk se teme, de asemenea, de o "coborâre în infern cu un război intercomunitar" între şiiţi şi sunniţi, care să se extindă la monarhiile petroliere din Golful Persic, aliate ale americanilor. Specialiştii arată că Obama nu a vrut să intervină în Siria înaintea alegerilor prezidenţiale deoarece privilegiază diplomaţia, "cu ideea că nu trebuie să se lase din nou înghiţit de Orientul Mijlociu", potrivit lui Vaisse. "Nici Obama, nici Romney nu au anunţat o mişcare reală în privinţa Siriei. Va fi o paletă de opţiuni pentru limitarea pagubelor".

CHINA ŞI DISPUTELE DIN MAREA CHINEI DE EST ŞI DE SUD

Asia-Pacific se află în centrul diplomaţiei preşedintelui Obama, pentru a spori prezenţa politică, economică şi militară a Statelor Unite în faţa influenţei Chinei.

Dar dacă vreodată relaţia sino-americană va fi prost gestionată de cele două puteri, Indyk se teme "de cele mai rele scenarii: din ce în ce mai multe fricţiuni, o cursă a înarmării în Asia, chiar un conflict armat". Locul acestor accese de tensiune sunt arhipelagurile din Marea Chinei asupra cărora există dispute între Beijing şi vecinii săi din Asia de Sud-Est, în partea sudică şi între Beijing şi Japonia şi Coreea de Sud în partea de est. Statele Unite fac apel la calm dar refuză orice "rol de mediere".

În opinia lui Lindsay, Beijingul "are mai multă încredere pentru a-şi exprima revendicările teritoriale istorice şi pentru a-şi spori puterea". În opinia lui Justin Vaisse, criza "ia o dimensiune îngrijorătoarea odată cu decizia Beijingului de a nu participa la reuniunile Fondului Monter Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale de la Tokyo", din această lună. El vede în aceasta "efectele concrete ale creşterii puterii Chinei pe plan strategic".

RETRAGEREA DIN AFGANISTAN

Comandantul-şef american va trebui să gestioneze retragerea anunţată pentru sfârşitul lui 2014 a forţelor combatante ale NATO conduse de Washington. Mitt Romney susţine această decizie a lui Obama, dar preşedintele va trebui să răspundă unei întrebări duble ridicate de ambasadorul Indyk: "Cum să lase un pic de stabilitate în Afganistan şi dacă puterea de la Kabul va putea să ţină talibanii la distanţă".

RUSIA

"Resetarea" relaţiilor ruso-americane a fost una dintre primele acţiuni diplomatice ale lui Obama. Dar din cauza diferendelor privind Siria sau drepturile omului, "climatul pozitiv din jurul resetării a dispărut", a subliniat Vaisse. Expertul pledează pentru o "relansare a resetării" în scopul de a rezolva probleme reale cum ar fi scutul antirachetă. Ambasadorul Indyk cred că un "nou tratat privind controlul armelor (nucleare) ar contribui la restabilirea unui climat de încredere cu Rusia, pe care Statele Unite nu o consideră un partener real".