ANALIZĂ: Radicalizarea religioasă, un antidot pentru dezamăgirile arabe şi occidentale

Ascensiunea spectaculoasă a grupului Stat Islamic şi incredibila atracţie pe care o exercită cauza jihadistă într-un Occident dezamăgit ilustrează locul central pe care îl ocupă religiile în geopolitica mondială, relatează AFP.

Urmărește
1429 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Radicalizarea religioasă, un antidot pentru dezamăgirile arabe şi occidentale

ANALIZĂ: Radicalizarea religioasă, un antidot pentru dezamăgirile arabe şi occidentale (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

După decenii de dictaturi paralizante, Orientul Mijlociu, leagănul celor trei religii monoteiste, a cunoscut noi tulburări în 2014, dar rezultatele Primăverii Arabe rămân slabe.

Adăugându-se enormelor frustrări născute din impasul privind problema palestiniană, din dezvoltarea economică anemică şi corupţia endemică, speranţele naţionalismului arab au favorizat în regiune ascensiunea incredibilă a unui proiect islamist care afirmă că este capabil să ofere o altă cale.

Adevărata turnură a fost invazia americană în Irak din 2003. "Ea a accentuat linia de fractură confesională (între şiiţi şi sunniţi), a plasat Iranul ca actor major în lumea arabă şi a generat un sentiment puternic de vulnerabilitate în rândul sunniţilor în Levant", a apreciat Raphael Lefèvre, cercetător la Carnegie Middle East Center.

"Ascensiunea SI, a Frontului al-Nusra şi a altor grupări extremiste sunnite nu poate fi percepută decât în lumina acestei vulnerabilităţi", a declarat el, citând greutatea militară a mişcării şiite Hezbollah în Liban şi Siria, reprimarea unei revolte în mare parte sunnite în Siria de către un regim dominat de alawiţi şi comportamentul discriminatoriu în Irak al puterii şiite.

Ascensiunea fulgerătoare a islamismului a fost favorizată de eşecul naţionalismului arab, care voia să transcendă religiile dar care s-a încarnat în regimurile laice autoritare. Eşecul războaielor împotriva Israelului, precum şi o situaţie economică dezastruoasă au dus la triumful acestei ideologii.

"Ulterior, acordurile (de pace) de la Oslo din 1993 (semnate între OEP şi Israel) au cauzat un şoc deoarece nu se mai putea lupta pentru cauza palestiniană. Nu mai exista o cauză, ceea ce explică această atracţie pentru islamism", explică Nayla Tabbara, profesor de ştiinţe religioase la Universitatea Saint Joseph din Beirut.

Radicalizarea islamică a avut consecinţe dezastruoase asupra prezenţei milenare a creştinilor în Orient, mai ales după preluarea controlului de către SI asupra oraşului irakian Mosul, unde trăiau încă din Antichitate.

"Există o mare teamă şi o mare neînţelegere a creştinilor în Liban şi în ţările din jur. Aceasta îi determină să fugă", asigură Tabbara.

Potrivit expertului francez Fabrice Balanche, cel puţin 700.000-800.000 de creştini au părăsit Egiptul, Siria şi Irakul din 2011.

Religia, care a fost întotdeauna o forţă socio-culturală importantă în Orientul Mijlociu, a câştigat teren în Israel şi în rândul palestinienilor.

"A fost în mod incontestabil o radicalizare şi o înăsprire, dar care sunt mai puţin religioase propriu-zis decât naţionaliste", asigură pentru AFP istoricul israelian Zeev Sternhell.

"Religia este în serviciul naţionalismului dur şi colonizator până la exces; ea are în prezent un caracter fanatic necunoscut în trecut. Religia şi naţionalismul merg mână în mână", precizează el.

În ceea ce priveşte cauza palestiniană, asigură Tabbara, "islamul politic a recuperat-o insistând pe sentimentul nedreptăţii generalizate nu numai din partea Israelului, ci a comunităţii internaţionale".

Dar noutatea este forţa de atracţie pe care o reprezintă organizaţia Stat Islamic în Occident. Potrivit unui studiu recent, aproximativ 15.000 de combatanţi străini s-au alăturat acestei grupări în Siria, dintre care 20 la sută sunt occidentali.

"Pentru că aceşti tineri găsesc în ea ceea ce societăţile noastre nu le mai oferă, emoţia legată de lupta pentru o cauză care îi face să creadă că au o putere fără limite, o putere divină", explică pentru AFP antropologul şi psihologul Scott Atran, director de cercetare la CNRS francez şi profesor adjunct la Universitatea din Michigan (Statele Unite). "Este glorios şi aventuros. Sentimentul oferit de puterea de a schimba lumea este foarte atrăgător".

"Trebuie să dai un sens vieţii, avem nevoie de sacru. Cum acesta nu mai există în Occident, îl vom căuta acolo unde el pare că există. Există şi o căutare a comunităţii şi fraternităţii. Acest sentiment îi determină pe tineri să intre în aceste mişcări", precizează Nayla Tabbara.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici