ANALIZĂ: Summitul de la Viena, dominat de criza imigranţilor

În pofida faptului că a fost prezentată drept o reuniune între reprezentanţi UE şi lideri ai ţărilor din Balcanii de Vest în vederea discutării afluxului de imigranţi din această regiune a Europei, părţi importante ale agendei întâlnirii au fost dominate de ştirile momentului cu privire la imigranţi africani, un camion cu imigranţi morţi descoperit în Austria şi despre valul de refugiaţi aflaţi în drum către Occident dinspre Insula elenă Kos.

Valuri de oameni care vin din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia şi Serbia au creat, la rândul lor, tensiuni în Uniunea Europeană (UE). Însă ţările participante s-au concentrat mai mult asupra crizei imigranţilor, din cauza faptului că aceste ţări sunt considerate o trambulină pentru ceilalţi imigranţi care intră în UE prin Grecia şi care caută, după aceea, să-şi continue drumul prin Balcanii de Vest.

Alţi 1.288 de refugiaţi din Orientul Mijlociu, marea majoritate originari din Siria, au intrat în Macedonia dinspre Grecia de miercuri şi până joi, au anunţat autorităţile de la Skopje.

Refugiaţii au fost înregistraţi şi li s-au eliberat documente care le oferă un termen de trei zile în care să ceară azil sau să părăsească ţara.

Problema este deosebit de îngrijorătoare pentru Ungaria - care a devenit de facto al doilea punct de intrare a imigranţilor în UE, după Grecia. Budapesta a înregistrat a treia zi consecutiv un număr-record de imigranţi - 3.241 - joi.

Valul de refugiaţi care se îndreaptă către Ungaria continuă - în pofida gardului pe care autorităţile ungureşti îl ridică pe cei 175 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Ministrul german de Interne Thomas de Maziere a declarat, la Nuremberg, că Europa a fost luată prin surprindere de numărul de oameni care vin în Occident pe aşa-numita "rută balcanică", număr care a crescut cu peste 600% faţă de numărul de anul trecut.

"Acest lucru nu era previzibil", a declarat el, subliniind că, pentru o comparaţie, traversarea Mediteranei de către imigranţi a crescut "numai" cu 5-6% de la an la an.

Ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz a îndemnat, înainte de reuniune, la o redistribuire a imigranţilor mai corectă, într-un interviu pentru postul german ARD.

"Problema este că există 18 state în UE care au mai puţin refugiaţi, la un loc, decât are Austria", a declarat el.

Germania a fost de asemenea "inundată" de solicitanţi de azil - 800.000 fiind aşteptaţi anul acesta. Însă aproximativ 45% dintre solicitări sunt depuse de către imigranţi din cele şase ţări balcanice care au participat la summitul de joi.

"Este necesar să le spunem (oamenilor din Balcani că) nu prea au nicio şansă să primească azil, deoarece avem nevoie de acele resurse pentru oamenii care fug din calea războiului", a subliniat cancelarul Angela Merkel, anunţând că ţara sa cooperează cu Franţa, Italia şi Grecia pentru a ajunge la o poziţie comună cu privire la criza refugiaţilor.

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a respins, la Bruxelles, acuzaţii potrivit cărora UE nu face suficient pentru a controla criza, subliniind că blocul european a avansat o serie de propuneri în vederea împărţirii poverei imigranţilor care sosesc, doar pentru ca aceste propuneri să fie respinse de către statele membre al Uniunii.

Merkel a avertizat că locuitorii Germaniei şi din alte părţi ale Europei aşteaptă o distribuire corectă a refugiaţilor între statele UE.

"Altfel, unele popoarele nu vor înţelege", a spus ea.

Citeşte şi: Mii de imigranţi ajunşi în Serbia se îndreaptă spre frontiera cu Ungaria

Citeşte şi: Grecia susţine că a primit 200.000 de imigranţi anul acesta, jumătate în ultimele două luni

Citeşte şi: CRIZA IMIGRANŢILOR: Poliţia ungară a folosit gaze lacrimogene la o tabără de imigranţi de la frontiera cu Serbia - VIDEO

Cancelarul austriac Werner Faymann a declarat că descoperirea imigranţilor morţi în ţara sa este dovada faptului că este necesar ca Europa "să salveze oamenii de infracţionalitate". Merkel a deplâns, la rândul ei, "moartea tragică" a acestor oameni care căutau siguranţă şi protecţie.

Aceste avertismente vin pe fondul unor noi informaţii desşre violenţe împotriva imigranţilor în Danemarca şi Germania şi în contextul unei îngrijorări faţă de eventuale noi confruntări violente la Heidenau, în Germania, după protestele violente din weekend.

La rândul lor, reprezentanţii celor şase ţări din Balcani au insistat asupra necesităţii concentrării asupra problemelor lor. Ministrul kosovar de Externe Hashim Thaci a declarat pentru tabloidul german Bild că problema imigranţilor relevă necesitatea creşterii nivelului investiţiilor în regiune.

Premierul sârb Aleksandăr Vucici a spus că, poate, o eventuală accelerare a negocierilor de aderare la UE a ţărilor din Blacani ar putea ajuta la soluţionarrea problemei.

"Balcanii pot oferi Europei o nouă putere", a spus el. "Ar trebui să facem parte din UE şi ar trebui să ne asumăm responsabilitatea pentru refugiaţi", a adăugat el.

"Nu vedem UE ca pe un bancomat sau un ATM", a mai spus Vucici. "Vdem UE ca pe o organizaţie care constă în multe instituţii cu valori foarte importante, pe care le împărtăţim", a adăugat premierul sârb.