ANALIZĂ - UE vrea să consolideze controalele la frontiere în lupta împotriva ameninţării teroriste

Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Internelor (JAI) din statele UE se reunesc vineri la Bruxelles pentru a discuta mijloace de consolidare treptată a securităţii şi luptei împotriva terorismului, ca răspuns la atacurile de vinerea trecută din capitala Franţei, soldate cu 129 de morţi şi sute de răniţi.

Gruparea islamistă Statul Islamic (SI) a revendicat responsabilitatea atacurilor, comise în parte de către cetăţeni francezi.

UE este îngrijorată de mult timp în legătură cu radicalizarea cetăţenilor europeni. Biroul european de poliţie (Europol) a anunţat că deţine informaţii despre aproximativ 2.000 din cei circa 5.000 de luptători străini jihadişti - europeni care au luptat alături de extremişti în Siria şi Irak.

Reglementările zonei Schengen de liberă circulaţie fără paşaport îngreunează identificarea acestor persoane, care au dreptul să călătorească nestingherite în interiorul UE şi care sunt supuse unor controale mai puţin riguroase decât persoane ce nu sunt cetăţeni ai Uniunii atunci când intră pe teritoriul blocului european.

În vederea remedierii acestei probleme, statele membre urmează să se pună vineri de acord să "implementeze imediat controale sistematice şi coordonate la frontierele externe, inclusiv persoanelor care se bucură de libertatea circulaţiei", se arată în proiect.

Reglementările Schengen permit controale sistematice asupra cetăţenilor UE numai dacă aceştia prezintă un anumit profil de risc - de exemplu în cazul în care călători care sosesc din anumite locuri sunt consideraţi ca reprezentând o ameninţare.

Miniştrii JAI urmează să se angajeze totodată să efectueze "înregistrări sistematice, inclusiv amprentarea, tuturor migranţilor care intră în zona Schengen", dar şi verificarea datelor personale ale acestora în bazele de date cu infractori şi terorişti cunoscuţi, potrivit proiectului.

Unul dintre presupuşii terorişti care a murit în atacurile de la Paris, vinerea trecută, ar fi pătruns pe teritoriul UE via Grecia, dându-se drept refugiat sirian.

Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial. Majoritatea soseşte pe mare, în Grecia. Această ţară - dar şi altele de pe ruta din Balcani a migraţiei - a fost depăşită de aceste sosiri, iar mulţi dintre migranţi şi-au continuat drumul către UE neînregistraţi.

Pe masa reuniunii de vineri se mai află, între alte măsuri, o consolidare a împărtăşirii informaţiilor cu privire ameninţări teroriste între capitalele UE, negocierea unui sistem la nivelul Uniunii de stocare a datelor pasagerilor zborurilor şi consolidarea eforturilor de închidere a canalelor de finanţare a terorismului.

Miniştrii JAI urmează să "oblige statele membre" să împărtăşească mai multe informaţii secrete cu statele vecine şi să coopereze mai bine în lupta împotriva criminalităţii şi terorismului, le-a spus eurodeputaţilor Christian Braun, ambasadorul Luxemburgului la UE. Ţara sa deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.

Securitatea internă este o problemă predominant naţională, iar statele membre au ezitat, de obicei, să împărtăşească informaţii confidenţiale cu privire la suspecţi sau anchete.

Directorul Europol Rob Wainwright a avertizat joi că Europa se confruntă cu cea mai gravă ameninţare teroristă din ultimii peste zece ani şi a subliniat că împărtăşirea informaţiilor poate face diferenţa în "identificarea sau nu la timp a unei acţiuni teroriste planificate".

"Ne confruntăm cu o organizaţie teroristă internaţională hotărâtă, plină de resurse, care este activă, acum, pe străzile Europei", i-a avertizat Wainwright pe eurodeputaţi, subliniind că "sunt posibile noi atacuri".

El a comparat atacurile de vinerea trecută cu cele de la Mumbai, în 2008, când militanţi pakistanezi au ucis 166 de persoane în atacuri armate şi cu bombă în întregul oraş. "Realitatea a ceea ce s-a întâmplat la Mumbai atunci a sosit acum în Europa", a apreciat directorul Europol.