„O regulă internă prin care se interzice purtarea oricăror simboluri politice, filozofice sau religioase vizibile nu reprezintă discriminare directă”, se afirmă într-un comunicat, aceasta fiind primă hotărâre a CEJ pe tema purtării vălului islamic la locul de muncă.
Curtea a indicat că interdicţia trebuie să se bazeze pe cerinţa ca toţi angajaţii să se îmbrace neutru şi nu se poate baza pe cererea clienţilor.
„Totuşi, în absenţa unei astfel de reguli, disponibilitatea angajatorului de a ţine cont de dorinţa unui client care nu mai doreşte ca serviciile angajatorului să fie prestate de un angajat care poartă vălul islamic nu mai poate fi considerat ca o necesitate ocupaţională care să nu fie discriminatorie”, se mai precizează în comunicat.
Decizia CEJ a fost luată în cazul unei angajate a companiei G4S din Belgia care a fost concediată pentru că a purtat vălul islamic la muncă.
Curtea a concluzionat în cazul recepţionistei concediate în Belgia că firma G4S ar fi avut dreptul de a o concedia în cazul în care compania a aplicat un cod de îmbrăcăminte pentru toţi angajaţi care lucrează direct cu clienţii cu scopul de a proiecta o imagine de neutralitate politică şi religioasă.
Pe de altă parte, în cazul unei angajate din Franţa concediată de o companie în urma unei sesizări venite din partea unui client care s-a plâns că aceasta a purtat vălul islamic la o întâlnire de afaceri, CEJ a indicat că decizia angajatorului ar putea fi una discriminatorie.
Preşedintele Conferinţei Rabinilor Europeni, rabinul şef Pinchas Goldschmidt, a criticat decizia Curţii, spunând că prin acesta trimite mesajul că „grupurile religioase nu mai sunt binevenite”.
Instanţele de judecată din Europa au de luat decizii în numeroase cazuri ce privesc afişarea de cruci creştine, turbane şi kippah purtate de mulţi bărbaţi evrei.