Angela Merkel refuză să condamne atacul NATO de la Kunduz

"Fiecare persoană nevinovată ucisă în Afganistan este cu una prea mult", a afirmat Merkel, într-o declaraţie solemnă în faţa deputaţilor, după atacul NATO în nordul Afganistanului, ordonat vineri de comandamentul militar german din zonă şi care s-a soldat cu numeroase victime.

"Regret profund orice persoană nevinovată ucisă sau rănită, inclusiv din cauza acţiunilor germanilor", a adăugat ea, refuzând însă să condamne atacul, în aşteptarea concluziilor unei anchete oficiale.

NATO a recunoscut marţi, chiar în timpul discursului lui Merkel, că au fost ucişi şi răniţi civili, dar fără a dezvălui numărul, în bombardamentul aerian a două camioane-cisternă deturnate de talibani, în apropiere de Kunduz.

Operaţiunea, care ar fi provocat moartea unui număr cuprins între 56 şi 150 de persoane, potrivit diferitelor surse, a dus, în Germania şi în lume, la declaraţii contradictorii privind numărul victimelor, prezenţa sau nu a civililor printre morţi, precum şi legitimitatea operaţiunii.

"Pentru mine, ca şi pentru Guvern, este esenţial să avem toate clarificările", a afirmat cancelarul, adăugând că "nu vom înfrumuseţa nimic, dar în acelaşi timp nu vom accepta judecăţi pripite (...), fie aici, fie în străinătate".

Miniştrii germani ai Afacerilor Externe şi Apărării au deplâns luni o "lipsă de solidaritate" din partea unor europeni.

Ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, a evocat astfel "o mare eroare".

Preşedintele afgan Hamid Karzai, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro, a calificat atacul drept "o eroare de judecată".

Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, candidat la funcţia de cancelar deţinută în prezent de Merkel, la alegerile legislative de la 27 septembrie, a declarat, la rândul său, în Parlament, că "nu înţelege cum judecăţi pripite sunt făcute înainte ca ancheta să fie finalizată".

"Am telefonat mai multor miniştri europeni ai Afacerilor Externe la sfârşitul săptămânii trecute, pentru a le spune că trebuie, ca şi noi, să aştepte, înainte de a face judecăţi publice", a subliniat Steinmeier.

Merkel a amintit de asemenea că, în acord cu Franţa şi Marea Britanie, Berlinul doreşte organizarea unei conferinţe până la sfârşitul anului, pentru a decide modul în care Guvernul afgan îşi poate asuma mai multe responsabiltăţi.

"Obiectivul trebuie să fie să permitem Afganistanului să se ocupe singur de securitatea sa", a afirmat ea.

"În cursul următorilor cinci ani (...), progrese substanţiale şi calitative trebuie realizate pentru a permite trupelor internaţionale să se retragă treptat", a adăugat cancelarul.

Cu mai puţin de trei săptămâni înainte de alegeri şi în contextul în care două treimi dintre germani vor retragerea celor 4.200 de militari mobilizaţi în Afganistan, Merkel a afirmat totuşi că intervenţia este "în interesul urgent al securităţii ţării noastre".

"Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au fost organizate dintr-un Afganistan controlat de talibani", a adăugat Merkel. "Teroarea a venit de acolo şi nu de altundeva".

Atacul aerian de vineri, care vizează direct Germania, a redeschis dezbaterea privind angajamentul german în Afganistan, ca o temă electorală.

Şi chiar dacă patru din cele cinci partide reprezentate în Parlament susţin misiunea militară germană, partidul radical de stânga Die Linke a profitat de dezbatere pentru a cere din nou retragerea militară din Afganistan.