Brejnev a ezitat mult înaintea intervenţiei din 1968 în Cehoslovacia (Video)

"La 13 august 1968, Leonid Brejnev se îndrepta spre reşedinţa sa din Yalta, în Peninsula Crimeea, aşa cum făcea în fiecare vară. Însă se confrunta cu o dilemă. Să trimită trupe şi tancuri în Cehoslovacia sau să le mai ofere o şansă tovarăşilor de acolo?", comentează Der Spiegel.

Partidul Comunist de la Praga decretase "socialismul democratic" în primăvara anului 1968, spre iritarea liderilor ţărilor Pactului de Varşovia. Ideologii de la Moscova cereau o acţiune militară împotriva reformiştilor de la Praga. Însă documente scoase recent din arhive arată că Brejnev a ezitat mult timp înainte de a ordona trimiterea trupelor la 21 august.

Procesul decizional premergător intervenţiei militare poate fi reprodus pe baza unor documente date publicităţii zilele trecute de o echipă internaţională de istorici. Iniţial, se pare că liderii de la Moscova au fost surprinşi plăcut de faptul că reformistul Alexander Dubcek l-a înlocuit pe stalinistul Antonin Novotny la conducerea Partidului Comunist cehoslovac. Noul lider petrecuse 13 ani în Uniunea Sovietică. Abia mai târziu liderii sovietici şi-au dat seama că Dubcek ar putea avea o atitudine unilaterală. La 25 martie, Comitetul Central al URSS avertiza restul blocului comunist că Cehoslovacia era pe cale să se transforme într-o republică "burgheză".

Oleg Gordievsky, cel mai valoros spion britanic din cadrul KGB în timpul Războiului Rece, a murit

În vară, conflictul dintre Moscova şi Praga s-a intensificat. La 17 iulie, Brejnev a atacat virulent atitudinea "tovarăşilor" cehoslovaci, însă opinia despre Dubcek rămânea ambivalentă. "Înainte de a recurge la măsuri extreme, trebuie să folosim toate opţiunile politice", declara Brejnev.

La 13 august, liderul sovietic l-a sunat pe Dubcek din Yalta, încurajându-l să îi demită pe trei dintre liderii reformişti. Dubcek a avut o atitudine evazivă şi chiar s-a oferit să demisioneze, dar Brejnev a rămas uimit şi l-a îndemnat să evite gesturile radicale.

Oscilând între ameninţări şi gesturi conciliante, Brejnev i-a sugerat totuşi liderului cehoslovac că era supus presiunilor din partea propriului partid, iar conversaţia s-a încheiat fără nicio concluzie.

La 21 august, trupele sovietice înconjuraseră deja sediul Partidului Comunist cehoslovac şi biroul lui Dubcek. Brejnev a fost şocat când a auzit de rezistenţa populaţiei din Praga şi de zecile de victime.