Arestarea şefului FMI aruncă în dezordine conducerea Fondului şi rolul în criza din Europa - WSJ

Strauss-Kahn a fost arestat sâmbătă la New York sub acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei menajere a hotelului Sofitel din Manhattan, au anunţat autorităţile.

Directorul FMI, în vârstă de 62 de ani, se îndrepta spre Europa pentru a discuta înrăutăţirea crizei datoriilor din zona euro cu lideri politici importanţi, notează cotidianul Wall Street Journal (WSJ). Acesta urma să se întâlnească, duminică, cu şefa executivului german, Angela Merkel, şi cu miniştri de Finanţe din Eurogroup luni şi marţi. Pe lângă stabilirea detaliilor finale ale pachetului financiar de 78 de miliarde de euro pentru Portugalia, reuniunile urmau să se concentreze asupra măsurilor necesare pentru a rezolva criza datoriilor din Grecia.

Arestarea directorului uneia dintre cele mai importante instituţii financiare din lume vine într-un moment în care economia mondială se află, încă, într-un proces de recuperare după criza financiară din 2008, iar Europa se resimte din cauza crizei datoriilor suverane.

Acuzaţiile, dacă se dovedesc a fi adevărate, ar reprezenta o lovitură pentru politica franceză. Strauss-Kahn, fost ministru de Finanţe francez, a candidat fără succes pentru a obţine nominalizarea Patidului Socialist de a candida la preşedinţia Franţei în 2008. Existau aşteptări ca Strauss-Khan să demisioneze în următoarele luni pentru a candida la următoarele alegeri prezidenţiale ca reprezentant al socialiştilor.

Incidentul de sâmbătă va arunca, în mod cert, îndoieli asupra rolului FMI în programele de salvare ale statelor cu probleme, notează WSJ. Oficialul a fost considerat un lider hotărât în abordarea crizei datoriilor din Europa.

Strauss-Kahn a susţinut puternic salvarea Greciei de la prăbuşirea financiară, chiar în contextul îndoielilor privind capacitatea şi determinarea guvernului german de a-şi îndeplini angajamentele asumate în pachetul de asistenţă financiară. Întâlnirile pe care le avea programate în Europa vizau, probabil, posibilitatea ajustării termenilor împrumutului pentru Grecia, pentru a împiedica intrarea ţării, şi a restului zonei euro, într-o criză mai adâncă.

Ministrul de Finanţe al Germaniei a anunţat, anterior, că aşteaptă raportul unei misiuni la Atena a FMI, Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene pentru a trage concluzii în privinţa Greciei.

Cancelarul Merkel vroia opinia lui Strauss-Khan referitor la Grecia, Portugalia şi Irlanda înainte de a-şi definitiva concluziile.

O misiune a FMI se află în acest moment în Grecia pentru a analiza situaţia finanţelor statului şi a determina dacă board-ul Fondului poate aproba o nouă tranşă a pachetului de finanţare de 110 miliarde de euro, în colaborare cu Uniunea Europeană.

Statele cu economii emergente au pus sub semnul întrebării răspunsul FMI la criza din Europa, unii membri ai instituţiei sugerând că, dacă ar fi avut dificultăţi, FMI nu le-ar fi acordat termeni atât de permisivi, potrivit lui Eswar Prasad, economist la Universitatea Cornell şi fost oficial al FMI.

Înlăturarea lui Strauss-Kahn ar putea da acestor ţări suficientă putere pentru a contracara implicarea mai puternică în salvarea unor state europene.

"Nivelul susţinerii Fondului pentru Europa ar putea fi pus sub semnul întrebării într-o anumită măsură, atât în privinţa volumului de resurse, cât şi a condiţiilor impuse", a spus Prasad.

Arestarea ridică întrebarea dacă Strauss-Kahn va fi forţat să demisioneze. În 2008, la începutul mandatului la FMI, a fost investigat de Fond pentru un posibil abuz de putere după ce a avut o relaţie extraconjugală cu o economistă ungară angajată a instituţiei. Chiar dacă a fost exonerat de acuzaţia de abuz de putere, mai mulţi directori l-au avertizat că un astfel de comportament nu va fi permis în viitor.

La momentul respectiv, şeful FMI a admis eroarea de judecată şi şi-a cerut scuze board-ului Fondului şi angajaţilor.

"Sunt decis ca pe viitor să respect standardele înalte (ale FMI, n.r.)", a spus atunci Strauss-Kahn.

Un membru al board-ului instituţiei a declarat că directorii din board sunt şocaţi după aflarea ştirilor din presă.

Cu sau fără o demisie rapidă a lui Strauss-Kahn, conducerea operţiunilor FMI va reveni, probabil, lui John Lipsky, numărul doi din ierarhia instituţiei, conform procedurilor. Acesta este, însă, şi el pe picior de plecare.

Lipsky, cetăţean american şi fost director la grupul JPMorgan, a anunţat, săptămâna trecută, că se va retrage în august, odată cu încheierea actualului mandat. Lipsky, prim director general adjunct al FMI, a acceptat să fie consilier special al lui Strauss-Kahn în timpul reuniunii din noiembrie a şefilor de state din cadrul G20.

Actuali şi foşti membri ai board-ului FMI au afirmat că dacă începe ancheta, board-ul, format din 24 de membri executivi, se va întruni de urgenţă pentru a discuta acuzaţiile şi eventuale decizii legate de conducerea instituţiei. Prin tradiţie, şeful FMI este european, iar numărul doi este un reprezentant al SUA.

Miniştrii de Finanţe din Europa s-au pregătit pentru posibila demisie a lui Strauss-Kahn, în urma speculaţiilor foarte răspândite privind intenţia acestuia de a candida la preşedinţia Franţei.

Strauss-Kahn este unul dintre membrii importanţii ai Partidului Socialist din Franţa şi a fost luat în calcul ca principal candidat pentru alegerile prezidenţiale din mai anul următor. Partidul Socialist derulează o rundă pentru desemnarea candidatului în această toamnă.

O decizie a lui Strauss-Kahn a fost aşteptată cu interes, întrucât sondajele arătau că şeful FMI l-ar învinge în alegeri pe actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, încă din prima rundă.