„Armata este în mod frecvent ţinta unor atacuri informatice şi viruşi (informatici), dar nu de o asemenea amploare”, a declarat Hilde Lindboe, o purtătoare de cuvânt a organismului însărcinat cu gestionarea Infrastructurilor Apărării Norvegiene (INI).
La 25 martie, a doua zi după primele bombardamente norvegiene în Libia, aproximativ 100 de angajaţi din domeniul Apărării, între care şi oficiali de rang înalt, au primit un e-mail, în norvegiană, însoţit de un document ataşat care, după deschidere, urma să elibereze un virus conceput pentru a „extirpa” informaţiile de pe calculatorul-gazdă.
„Din câte am putut stabili noi, nu a putut fi obţinută nicio informaţie sensibilă”, a subliniat Hilde Lindboe.
Potrivit INI, doar un calculator care conţinea informaţii neclasificate a fost contaminat în acest atac.
Siguranţa Norvegiană (PST) a deschis o anchetă cu scopul de a identifica agresorul.
Autorităţile refuză, pentru moment, să facă o legătură între atacul informatic şi începutul bombardamentelor în Libia.
Norvegia a trimis avioane de tip F-16 în Creta, pentru a participa la punerea în aplicare a Rezoluţiei 1.973 a Consiliului de Securitate al ONU, vizând să protejeze populaţia libiană. Însă, această ţară scandinavă a avertizat că îşi va reduce angajamentul, dacă operaţiunile vor continua după 24 iunie.