Potrivit sondajului, majoritatea cetăţenilor bulgari acceptă argumentele informale care au dus la amânarea aderării ţării lor la Schengen, respectiv problemele cu corupţia, crima organizată şi reforma justiţiei. Această amânare nu va influenţa însă preferinţele electorilor în alegerile din această toamnă.
Astfel, 33,56 la sută dintre bulgari nu cred că amânarea aderării Bulgariei şi României la Schengen a fost nedreaptă. Există însă un sentiment de frustrare în rândul a aproximativ un sfert dintre persoanele intervievate (26,24 la sută), care consideră decizia nedreaptă, în timp ce 40 la sută nu au nicio opinie în această privinţă.
Aceasta este o veste bună pentru Europa, comentează expertul Marin Lessenski, din cadrul institutului, deoarece UE nu are nevoie de o altă ţară ostilă proiectelor europene.
Faptul că mulţi bulgari nu sunt supăraţi din cauza acestei amânări poate fi explicat parţial prin aceea că în general ei au o încredere mai mare în instituţiile europene decât în cele naţionale. Acelaşi studiu arată că instituţiile europene prezintă o încredere de trei ori mai mare pentru bulgari decât cele naţionale, cu un raport de 37,6 la sută faţă de 13,5 la sută.
Bulgarii tind să atribuie amânarea aderării la Schengen eşecurilor ţării lor, mai degrabă decât factorilor externi. Majoritatea respondenţilor (54,12 la sută) consideră că principalul motiv este performanţa neconvingătoare în combaterea corupţiei, crimei organizate şi reforma justiţiei.
Numai o mică parte dintre cei intervievaţi consideră că factorii externi sunt cei vinovaţi de amânarea aderării ţării lor la Schengen. Influenţa partidelor populiste şi antiimigraţie din ţările membre Schengen este invocată ca motiv de 7,24 la sută dintre cetăţenii bulgari. Evenimentele de politică externă – informaţiile privind valurile necontrolate de imigranţi după revoluţiile arabe – sunt considerate un alt motiv important de 5,66 la sută dintre bulgari.
Amânarea aderării la Schengen reprezintă o lovitură dură pentru partidul de guvernământ, dar sondajul de opinie, realizat cu aproape trei luni înaintea alegerilor, arată că această situaţie nu va influenţa alegerile politice ale alegătorilor, decât în cazul a 4 la sută dintre ei.