Aşa va arăta noua conducere a UE. Politico: Un consens neobişnuit de timpuriu pare să se contureze în jurul numelor preferate pentru a sta la masa de conducere a UE

Un consens neobişnuit de timpuriu pare să se contureze în jurul numelor preferate pentru a sta la masa de conducere a UE: Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, António Costa din Portugalia ca preşedinte al Consiliului European, Roberta Metsola din Malta ca preşedinte al Parlamentului European şi Kaja Kallas din Estonia ca şef al politicii externe.

Urmărește

3539 afișări

Imaginea articolului Aşa va arăta noua conducere a UE. Politico: Un consens neobişnuit de timpuriu pare să se contureze în jurul numelor preferate pentru a sta la masa de conducere a UE

Deşi nimic nu este încă 100% stabilit, se aşteaptă schiţa unui acord până la cina informală programată pentru liderii blocului la 17 iunie, au declarat pentru POLITICO opt oficiali şi diplomaţi europeni.

Cu toate acestea, oficialii au avertizat că un acord formal nu va fi probabil încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou la 27-28 iunie.

O parte din motivul pentru optimismul privind calendarul este că preşedintele francez Emmanuel Macron va avea puţină influenţă. În zilele care au trecut de când Macron, unul dintre principalii intermediari în discuţia privind posturile de conducere - şi liberalii săi - au suferit o înfrângere zdrobitoare în faţa extremei drepte în alegerile europene, puterea sa de negociere la Bruxelles a fost diminuată. Atenţia sa se concentrează acum asupra alegerilor anticipate pe care le-a convocat în Franţa, mai degrabă decât asupra locurilor de muncă de la Bruxelles.

Cuplată cu războiul Rusiei în Ucraina şi cu potenţiala revenire a fostului preşedinte american Donald Trump după scrutinul din noiembrie, Europa nu-şi poate permite tocmeala internă în sacrificiul stabilităţii, au declarat oficialii şi diplomaţii europeni.

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor patru mari contrastează puternic cu aşteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora Macron lua în calcul alternative la actualul preşedinte al Comisiei Europene, von der Leyen, pentru şefia executivului comunitar.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forţă politică după alegerile europene, doreşte să îi garanteze un al doilea mandat de cinci ani.

Socialiştii, al doilea cel mai mare grup din Parlamentul European şi o parte esenţială a actualei coaliţii centriste, râvnesc la conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de ţări membre.

Costa este clar favorit în cursa pentru a-i succeda actualului preşedinte al Consiliului European, Charles Michel - atât de mult încât diplomaţii speculează deja cu privire la cine ar deveni şeful său de cabinet în cazul în care ar prinde postul.

La începutul acestei săptămâni, actualul prim-ministru portughez de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declarat că Lisabona îl va susţine pe Costa pentru acest post.

Dar nu este o afacere încheiată: Candidatura lui Costa ar putea fi complicată de problemele sale juridice.

În noiembrie anul trecut, premierul portughez de la acea vreme a demisionat după ce procurorii l-au identificat pe Costa ca suspect oficial într-o anchetă de amploare privind traficul de influenţă. La momentul respectiv, procurorii portughezi nu au dezvăluit ce infracţiune exactă era suspectat că ar fi comis.

Nu a fost depusă nicio acuzaţie împotriva lui Costa, dar procurorii nu au renunţat la ancheta asupra fostului prim-ministru.

La cererea sa, Costa a răspuns luna trecută la întrebările puse de procurorul general şi a insistat din nou asupra nevinovăţiei sale.

O gamă largă de capitale europene nu mai văd în cazul juridic împotriva lui Costa un obstacol în calea mutării sale la Bruxelles. El are o bună relaţie de lucru cu von der Leyen şi este, în general, apreciat de liderii europeni.

Kaja Kallas, şef al politicii externe?

Cel mai incert post, în acest moment, este cine va fi numit la şefia politicii externe, au declarat patru oficiali pentru Politico. Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post şi, în calitate de femeie liberală est-europeană şi lider naţional, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell.

Totuşi există şi ceva scepticism. Unele ţări au fost sceptice în privinţa poziţiilor sale puternice împotriva Kremlinului. Unii lideri occidentali s-au temut că Kallas s-ar putea concentra exclusiv asupra Rusiei şi nu ar acorda suficientă atenţie altor regiuni, în special Orientului Mijlociu şi Africii. Dar această opoziţie pare că s-a stins, deoarece Kallas s-ar încadra perfect în actualul puzzle al locurilor de muncă, din punct de vedere geografic, politic şi diplomatic.

Cea mai uşoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani şi jumătate actualului preşedinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. După aceea, conducerea Parlamentului va reveni socialiştilor. Totuşi, Parlamentul European, nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: uniunea europeana,; presedinte,; consiliu european,; comisia europeana

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: Atac aerian asupra Israelului. Aproape o sută de rachete au fost lansate din Liban

Citește și: Un nou şoc în Franţa. "PNL-ul Franţei" anunţă că se va alia în alegeri cu partidul de extremă dreapta a lui Marine Le Pen. O coaliţie "anti Macron" ia contur

Citește și: Războiul din Ucraina, ziua 840. Rusia a lansat un atac major cu rachete balistice şi drone asupra Kievului / Numărul participanţilor la summitul pentru pace din Elveţia este în scădere / Atac cu rachete ruseşti în Krivoi Rog

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.