Aspiraţiile către democraţie în lumea arabă reprezintă un coşmar pentru Al-Qaida - experţi

Acestea contrazic de fapt principiile lor, potrivit cărora numai violenţa, jihadul şi lupta armată pot îndepărta regimurile nemiloase, susţinute de Occident şi opresorii popoarelor lor.

Ceea ce se întâmplă în Egipt "dezminte orice teorie a recursului la violenţă", asigură, din piaţa Tahrir din Cairo, Maha Azzam, din cadrul programului Orientul Mijlociu al centrului de reflecţie londonez Chatham House.

"Toate grupările din Egipt, inclusiv Fraţii Musulmani, cer o tranziţie democratică a puterii. Ei condamnă cu toţii violenţa politică. Dacă reuşesc şi dacă tranziţia va fi paşnică, dacă acest lucru va conduce la un sistem politic care să includă pe toală lumea, atunci aceasta se va face în detrimentul grupărilor radicale", afirmă ea.

Al-Qaida, al cărei cofondator alături de Osama ben Laden este egipteanul Ayman Al-Zawahiri, a condamnat de multă vreme participarea la alegeri şi orice formă de viaţă politică.

Fraţii Musulmani, sub eticheta de "independenţi" care nu înşeală însă pe nimeni, au prezentat doi candidaţi la alegerile legislative din noiembrie din Egipt şi au condamnat asasinatele, atentatele şi violenţa oarbă.

Potrivit lui Dominique Thomas, specialist în islamismul radical la Şcoala de înalte studii şi ştiinţe sociale (EHHESS), "grupările jihadiste sunt la răscruce de drumuri: dacă evenimentele se transformă într-un bulgăre de zăpadă, suscită vocaţii democratice în regiune şi popoarele reuşesc să înlăture dictaturile numai cu presiunea străzii, aceasta va fi o respingere dură a teoriilor lor".

"Dacă poporul răstoarnă regimurile, Al-Qaida şi grupările jihadiste vor avea dificultăţi în a reveni şi a-şi adapta discursul", a adăugat el. "De altfel, în faţa efervescenţei actuale, trebuie remarcat că sunt straniu de tăcuţi. Sunt fără îndoială în încurcătură. Va trebui ca ben Laden sau, mai bine, egipteanul Al-Zawahiri să se exprime rapid, altfel discursul lor îşi va pierde orice substanţă".

Această tăcere este remarcată şi de Jean-Pierre Filiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Columbia: "Al-Qaida a fost complet surprinsă de contestarea populară din lumea arabă".

"Ea păstrează tăcerea în legătură cu acest subiect, deoarece este incapabilă să profereze cel mai mic comentariu despre ceea ce se întâmplă, atât timp cât această nouă stare de fapt o depăşeşte", afirmă el.

Trebuie remarcat că "manifestanţii nu îşi asumă riscuri fizice incontestabile pentru a cere un «stat islamic» sau înfiinţarea unui «califat», ci pentru a cere democraţie, alegeri şi transparenţă a puterii, toate aceste concepte fiind absente din viziunea Al-Qaida", adaugă Filiu.

Pericolul unei îndepărtări de popoarele din regiune şi de o marginalizare a fost resimţit de un predicator radical, Abu Mundhir al-Shanqiti, care scria la 31 ianuarie pe un forum de promovare a jihadului: "Va fi o eroare periculoasă pentru susţinătorii jihadului să se îndepărteze de popoare".

"Trebuie să le iertăm, să ne apropiem de ele şi să le rugăm să ne asculte, întrucât separarea mişcării jihadiste de mişcarea musulmană populară ar însemna sfârşitul nostru", scrie el, într-un mesaj tradus de institutul american de supraveghere a site-urilor islamiste, SITE.

În schimb, subliniază cei trei experţi, un eşec al mişcării democratice, o represiune oarbă sau lovituri de stat militare ar fi o mană cerească şi o validare a teoriilor lor pentru susţinătorii islamismului radical.