Atentatele din Franţa din 2015 au relevat riscurile la care s-a expus această ţară prin operaţiunile militare externe, dar şi vulnerabilităţile sale în domeniul securităţii. Aproape 150 de persoane au murit în atacurile teroriste din ianuarie şi noiembrie

Franţa primise numeroase ameninţări din partea unor grupuri teroriste în urma intervenţiilor militare în Mali, în Republica Centrafricană, Afganistan, Libia, Irak şi Siria. În anul 2015, ameninţările s-au concretizat, pe teritoriul Franţei având loc o serie de atacuri islamiste de amploare, care au provocat în total moartea a 148 de persoane.

Chérif şi Saïd Kouachi, Amedy Coulibaly, Sid Ahmed Ghlam, Yassin Salhi, Ayoub El Khazzani şi Abdelhamid Abbaoud se numără printre teroriştii islamişti care au comis atacuri în Franţa în cursul anului 2015.

În 7 ianuarie 2015, fraţii Kouachi au ucis 12 persoane în atacul comis la redacţia revistei satirice Charlie Hebdo, în Paris, inclusiv opt jurnalişti şi doi poliţişti, alte zece persoane fiind rănite. Câteva zile mai târziu, autorii atacurilor au fost ucişi de forţele jandarmeriei într-o tipografie din nordul Parisului.

La două zile de la atacul lansat asupra redacţiei Charlie Hebdo, un complice al fraţilor Kouachi, Amedy Coulibaly, a luat ostatice persoane care se aflau într-un magazin Hyper Cacher, situat în oraşul Vincennes, în apropiere de Paris. El a ucis patru persoane înainte de a fi omorât la rândul său, de poliţie. Cu o zi înainte, el omorâse o poliţistă în oraşul Montrouge. Atacul a fost revendicat de gruparea teroristă Stat Islamic.

În mod ironic, ediţia din data de 7 ianuarie 2015 a publicaţiei satirice Charlie Hebdo conţinea un desen însoţit de textul: "Tot nu avem încă atentate în Franţa. Aşteptaţi, aveţi timp până la finalul lunii ianuarie pentru a vă exprima dorinţele". Câteva ore mai târziu, autorul lor a murit lovit de gloanţele fraţilor Kouachi.

"Atentatul asupra Charlie Hebdo este un act semnificativ, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte evoluţia insecurităţii din ţara noastră. Iar responsabilitartea guvernelor noastre de 20 sau 30 de ani este angajată, pentru că este evident că acest fenomen terorist este legat în primul rând de fenomenul de migraţie masivă", a declarat Jean-Marie Le Pen, preşedintele onorific al partidului francez de extremă-dreapta Frontul Naţional (FN), la două zile după atentate.

În cursul anului 2015, fenomenul migraţiei a urmat un traseu ascendent, creând polemici între Europa Ocidentală şi cea Orientală privind distribuirea cotelor obligatorii de refugiaţi. În acelaşi timp, frecvenţa atentatelor teroriste a crescut la rândul ei, confirmând într-o oarecare măsură spusele lui Le Pen, potrivit cărora fenomenul migraţiei şi cel al terorismului sunt asociate.

Într-un interviu publicat în tabloidul rus Komsomolskaia Pravda, Jean-Marie Le Pen a evocat teoria complotului în ceea ce priveşte atentatele de la Charlie Hebdo. "Orice operaţiune a fraţilor Kouachi poartă semnătura serviciilor secrete. Bineînţeles, nu avem dovezi. Nu zic că autorităţile franceze sunt în spatele acestei crime, dar că este posibil ca ele să fi permis ca aceasta să aibă loc", a spus Le Pen.

Pe 26 iunie, Yassin Salhi, angajat al unei companii de transporturi, şi-a sufocat şi decapitat patronul. El avea legături cu mişcarea salafistă. Criminalul a trimis o fotografie macabră, cu capul victimei, lui Sébastien Yunes, un islamist francez din Siria, înainte de a expune capul victimei alături de un steag al grupării Stat Islamic pe un grilaj, în incinta unei companii de produse industriale, situată în departamentul francez Isere. Bărbatul a lovit apoi cu maşina mai multe butelii cu gaz, provocând o explozie. Acest atac a fost, de asemenea, revendicat de organizaţia Stat Islamic. Yassin Salhi a murit în detenţie, la sfârşitul lunii decembrie, autorităţile franceze stabilind că s-a sinucis.

În august, cetăţeanul marocan Ayoub El Khazzani a încercat să deschidă focul într-un tren Thalys, pe ruta Amsterdam - Paris, cu o armă automată de tip Kalaşnikov. Patru bărbaţi, inclusiv militari americani, au blocat atacul, ei fiind decoraţi de preşedintele Francois Hollande cu Ordinul Legiunii de Onoare.

În cursul nopţii de 13 spre 14 noiembrie, în Paris au avut loc şapte atacuri, soldate cu moartea a 129 de persoane şi rănirea altor 300. Atentatele au fost revendicate de gruparea teroristă sunnită Stat Islamic. Acesta a fost cel mai grav atac terorist care a avut loc în Franţa de la al Doilea Război Mondial, şi pentru prima oară când au loc atentate sinucigaşe.

În afară de aceste atacuri care s-au soldat cu victime, mai multe atentate au fost dejucate de forţele de poliţie. "Oricare ar fi precauţiile pe care le luăm, riscul zero nu există", a amintit Bernard Cazeneuve, ministrul francez de Interne, citat de Le Figaro.

După atentatele de la Paris, Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, a cerut Franţei să restabilească permanent controlul la frontiere, să retragă cetăţenia indivizilor cu după naţionalitate care fac parte din mişcări islamiste şi să închidă moscheile fundamentaliste. Ea ceruse implementarea acestor măsuri şi după atacurile de la Charlie Hebdo şi Hyper Cacher, pe data de 7 şi 9 ianuarie.

După atentatele din noiembrie, fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, liderul partidului Republicanii, a denunţat "probleme majore" în materie de securitate, cerând reforme din partea Administraţiei Francois Hollande.

"Politica externă a Franţei trebuie să includă faptul că acestă ţară este în război. Acest lucru este valabil şi pentru politica noastră de securitate internă", a insistat fostul preşedinte.

Atacurile teroriste care au lovit statul francez în anul 2015 evidenţiază vulnerabilitatea acestuia în materie de securitate internă. Preşedintele Francois Hollande a promis "solemn" că va distruge reţeaua Stat Islamic, care a revendicat atentatele din noaptea de 13 spre 14 noiembrie. "Ce vor teroriştii? Să ne despartă? Vor eşua, pentru că ei au cultul morţii, dar noi avem dragostea de viaţă. Noi îl cunoaştem pe duşman. Est ura. Cea care a lovit la Bamako, la Tunis, la Paris. Este fanatismul, obscuratismul, cel al unui islam fără moralitate, care neagă mesajul cărţii sale sfinte", a subliniat Hollande.

Făcând referire la generaţia viitoare, Hollande a declarat că aceasta "va avea curajul să ia în propriile mâini viitorul naţiunii franceze. "Libertatea nu cere să fie răzbunată, ci să fie deservită. Această generaţie va şti să dea dovadă de măreţie, ea va trăi pe deplin în numele celor morţi pe care îi plângem astăzi. Această generaţie a devenit chipul Franţei", a subliniat şeful statului francez.