„Îngenunchez şi cer ca Serbia să fie iertată pentru crima comisă la Srebreniţa”, a declarat Nikolici care a negat în iunie că la Srebreniţa a avut loc un genocid.
Extrase din interviu au fost difuzate pe YouTube joi, iar declaraţiile lui Nikolici au fost confirmate pentru AFP de o sursă din cadrul preşedinţiei sârbe.
Nikolici, un naţionalist populist care a adoptat recent un discurs mult mai proeuropean, a generat în iunie dispute aprinse în Bosnia şi ţările occidentale după ce a declarat într-un interviu, la o zi după învestitură, că „nu a existat niciun genocid la Srebreniţa”.
Potrivit fragmentelor din acest interviu, Nikolici este pe punctul de a rosti cuvântul „genocid” în momentul în care prezintă scuze, dar se opreşte şi spune „crimă”.
În iulie 1995, spre sfârşitul conflictului intercomunitar din Bosnia (1992-1995), forţele sârbe din Bosnia au masacrat aproximativ 8.000 de musulmani la Srebreniţa, acesta fiind cel mai mare masacru comis în Europa după al Doilea Război Mondial.
Membrul musulman al preşedinţiei colegiale a Bosniei, Bakir Izetbegovici, i-a cerut marţi, în cadrul unei vizite oficiale la Belgrad, omologului său sârb să „respecte deciziile” justiţiei internaţionale, calificând acest masacru drept genocid.
„Îmi cer scuze pentru crimele care au fost comise în numele statului nostru şi al poporului nostru de orice individ ce provine din poporul nostru”, a declarat Nikolici.
Predecesorul său, Boris Tadici, care a evitat şi el folosirea termenului genocid, şi-a prezentat scuze în faţa familiilor victimelor de la Srebreniţa atunci când a mers, în 2005, la comemorarea masacrului. El a participat, de asemenea, la ceremonia din 2010.
La sfârşitul lui martie 2010, Parlamentul sârb a adoptat o rezoluţie prin care condamnă masacrul de la Srebreniţa.
Aceasta a fost prima condamnare oficială a Parlamentului sârb, la aproape 15 ani după masacru.
Timp de mulţi ani, Serbia a minimizat amploarea acestei tragedii.