Aurescu a pledat la Davos pentru renunţarea la ambiguitatea strategică în privinţa războiului

În cadrul dezbaterii, alături omologii săi din Slovenia (ministrul de externe Tanja Fajon) şi Pakistan (ministrul de externe Bilawal Bhutto Zardari) şi de preşedintele consiliului director al Freedom House, Jane Harman, şeful diplomaţiei române Aurescu a abordat evoluţiile geopolitice actuale, în special problematica raportării globale la războiul ilegal dus de Federaţia Rusă în Ucraina.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a analizat realitatea geopolitică actuală din Europa şi din lume, pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, punând în evidenţă modalităţi de asigurare a securităţii şi stabilităţii globale, într-un context dominat de crize.

În acest context, s-a referit la gravitatea crizei de securitate actuale din Europa, precum şi la principalele riscuri şi provocări pentru sistemul internaţional. A subliniat necesitatea menţinerii ordinii bazate pe reguli, care să susţină pacea şi să faciliteze rezolvarea problemelor globale.

Şeful diplomaţiei române a trecut astfel în revistă, în deschiderea dezbaterii, transformările prin care a trecut comunitatea euroatlantică în ultimele decenii, de la procesele de extindere a Uniunii Europene şi NATO, până la crizele ultimilor ani, care au afectat continentul european: criza economică, criza migraţiei, pandemia de COVID-19, urmate în prezent de războiul contra Ucrainei

În context, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că actualul război dus de Federaţia Rusă în Ucraina include o serie de alte crize suprapuse, începând cu cea securitară şi continuând cu crizele în domeniul energiei şi în cel alimentar. Nu în ultimul rând, agresiunea rusă faţă de Ucraina reprezintă un atac la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, precum şi a valorilor democratice care stau la baza comunităţii euroatlantice.

În acelaşi timp, ministrul de externe român a evidenţiat faptul că actuala criză generată de războiul din Ucraina a adus cu sine şi o serie de oportunităţi pentru întărirea coeziunii securităţii euroatlantice, care ar fi fost de neconceput în urmă înainte de război, precum acordarea statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei şi Republicii Moldova, iniţierea procesului prin care Finlanda şi Suedia urmează să devină state membre NATO, deciziile Summitului NATO de la Madrid privind întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, ceea ce a determinat prezenţa în România a peste 5000 de militari aliaţi, precum şi creşterea alocărilor bugetare naţionale pentru apărare, de la 2% la 2.5%, dar şi accelerarea eforturilor de diminuare şi eliminare a dependenţei energetice faţă de Rusia.

Totodată, ministrul român a evidenţiat eforturile de sprijin ale României pentru Ucraina – inclusiv primirea a peste 3.3 milioane de refugiaţi din Ucraina şi tranzitul a peste 11.2 milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene -, precum şi necesitatea de a sprijini Ucraina în continuare.

În cadrul discuţiilor, răspunzând la o întrebare din partea moderatorului, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru recunoaşterea corectă a caracterului actualei agresiuni şi a faptului că Ucraina este victima agresiunii ruse, iar orice negociere de pace, care trebuie să înceapă doar în momentul în care Ucraina decide acest aspect, având în vedere violarea integrităţii sale teritoriale, trebuie să înceapă de la această realitate.

De asemenea, şeful diplomaţiei române a evidenţiat faptul că ameninţarea rusă la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice, cu impact şi asupra „Sudului Global”, precum şi la adresa valorilor democratice, reprezintă o miză esenţială a unor eventuale discuţii de pace.

Din acest punct de vedere, ministrul de externe a evidenţiat faptul că, în condiţiile actuale, comunitatea internaţională nu-şi poate permite o poziţie de ambiguitate strategică în legătură cu războiul din Ucraina. Din acest punct de vedere, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că arhitectura de securitate fundamentată pe Actual Final de la Helsinki, din 1975, rămâne valabilă, fiind imperios necesară apărarea acestei arhitecturi şi a valorilor fundamentale ale comunităţii euroatlantice, inclusiv prin crearea unor mecanisme eficiente de sancţiune, pentru a răspunde la situaţiile de încălcare gravă a dreptului internaţional, aşa cum a făcut Rusia.

În intervenţia de la finalul sesiunii, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat faptul că războiul dus de Federaţia Rusă în Ucraina se desfăşoară în afara limitelor ordinii internaţionale bazate pe reguli, care nu trebuie modificată din acest motiv, ci, dimpotrivă, apărată în faţa provocărilor venite din partea celor care încearcă să submineze această ordine. Atacul contra acestei ordini globale nu poate justifica schimbarea ordinii globale. Totodată, potrivit şefului diplomaţiei române, o discuţie privind Actul Final de la Helsinki nu este adecvată în acest moment, dar ar putea interveni în jurul aniversării de 50 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, în 2025, în condiţiile în care războiul din Ucraina se va fi încheiat până atunci şi vor putea fi extrase lecţiile învăţate din această criză şi din crizele asociate.