Austria îşi menţine veto-ul în ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen: Este un "semnal de alarmă" pentru Bruxelles

Cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000 - cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE - ceea ce a determinat guvernul să blocheze extinderea spaţiului Schengen în decembrie, informează POLITICO.

"Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă şi trebuie să existe o scădere susţinută", a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un "semnal de alarmă" pentru Bruxelles. "Trebuie să înţelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, ca Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să se deruleze".

Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica veto-ul asupra extinderii Schengen, dar, în condiţiile în care sosirile de refugiaţi continuă să crească, o rezolvare a impasului privind Schengen pare să nu fie rezolvat pe termen scurt.

Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru a înăspri controalele la frontieră şi a accelera procedurile de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese. 

"Ca ţară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spaţiului Schengen şi dorim ca acesta să funcţioneze", a spus el.  

Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulţi refugiaţi este faptul că alte ţări ale UE aflate de-a lungul aşa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea solicitanţilor de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în ţara respectivă după ce au ajuns în Austria.

Conform aşa-numitei reguli de la Dublin, ţara în care un refugiat intră în UE şi este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.