Austriecii, chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege parlamentarii

Nici avansul extremei drepte pe final de campanie, nici omul de afaceri canadiano-austriac şi eurosceptic Frank Stronach nu par în măsură să împiedice reconfirmarea pentru alţi cinci a alianţei între Partidul Social-Democrat (SPOe) şi Partidul Popular (OeVP), de orientare democrat-creştină, chiar dacă aceştia riscă să fie nevoiţi să coopteze un al treilea partener.

"Nu că austriecilor le place în mod deosebit această coaliţie", marcată de numeroase cazuri de corupţie şi certuri interne, subliniază sociologul Christoph Hofinger, directorul institutului de sondaje SORA. "Ei arată o lipsă de entuziasm", "dar nu sunt furioşi în aşa măsură încât să vrea să se debaraseze de ea", a declarat el pentru AFP, subliniind bilanţul economic mai degrabă bun al echipei conduse de cancelarul SPOe Werner Faymann.

În pofida crizei, Austria a rămas ţara din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut şomaj, cu un nivel de 4,8 în iulie, faţă de media europeană de 11 la sută. Economia, susţinută de relansarea exporturilor, ar urma să crească în acest an cu 0,4-0,6 la sută, potrivit institutelor de referinţă Wifo şi IHS, urmând să se accelereze în 2014.

În această republică din Alpi marile coaliţii sunt mai degrabă regula decât excepţia: după îndepărtarea dictaturii naziste şi apariţiei celei de-a doua Republici în 1945, ele au fost considerate un garant al stabilităţii în această ţară traumatizată de "războiul civil" din 1934, când cancelarul conservator apoi dictatorul Engelbert Dollfuss a reprimat sângeros insurecţia muncitorească şi a interzis Partidul Social-Democrat. Austria a fost anexată de Germania nazistă în 1938.

"Aici, majoritatea este de centru, ceea ce face alternanţa mai complicată decât în Franţa, de exemplu", subliniază Christoph Hofinger.

"Global, SPOe şi OeVP merg fără îndoială către un uşor recul în intenţiile de vot, dar nu se va degaja nicio alternativă clară", a declarat pentru AFP Anton Pelinka, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Europei Centrale din Budapesta.

Şi dacă cele două partide nu reunesc o majoritate suficientă - un ultim sondaj al institutului OGMi le creditează cu 49 la sută din voturi, faţă de 55 la sută în urmă cu cinci ani - ele îşi vor căuta un aliat. Micul partid liberal Neos, care ar putea crea o surpriză depăşind pragul de 4 la sută necesar pentru a intra în Parlament, ar fi atunci o soluţie posibilă.

Orice alianţă cu extrema dreaptă a fost exclusă oficial de SPOe, apoi de OeVP, care a menţinut totuşi suspansul. După ce a suferit în urma cazurilor de corupţie din Carinthia (sud), partidul FPOe al lui Heinz Christian Strache a câştigat teren pe final de campanie, cu aproximativ 20 la sută din intenţiile de vot, iar BZOe, partidul mai moderat al charismaticului Jörg Haider, decedat în 2008, este aproape de 4 la sută.

Populistul Stronach a câştigat alegători din cadrul extremei drepte graţie unui discurs foarte eurosceptic care l-a descalificat ca aliat guvernamental, la fel ca programul său considerat incoerent - un euro diferit pentru fiecare ţară, între altele -, apariţiile sale la bustul gol în presă şi declaraţiile în direct la televiziune.

Ecologiştii Evei Glawischnig (14 la sută în sondaje), în vogă graţie unei cruciade anticorupţie eficiente, ar reprezenta un partener acceptabil, deşi nedorit de conservatori. Cu campania sa plină de umor, care a abordat teme precum educaţia sau transporturile la preţ redus, partidul a încercat să seducă tinerii, care pot vota începând de la vârsta de 16 ani în Austria.

În urmă cu cinci ani, un sfert dintre cei cu vârste mai mici de 30 de ani au votat pentru extrema dreaptă.