Autorităţile de la Chişinău au încălcat Constituţia în numele ordinii şi liniştii publice

De o săptămână, Chişinăul este scena unor acţiuni amestecate, iar singurele elemente certe sunt cifra oficială de 295 de arestaţi, dar şi uciderea cu violenţă a unui tânăr şi rănirea gravă a altora.

Autorităţile moldovene nu au indicat încă motivele legale de expulzare a unor cetăţeni, printre care şi români.

Torturile, bătăile, crimele, sechestrările, arestările - toate în numele siguranţei Republicii Moldova, relevă faptul că dorinţa tinerilor de schimbare este legitimă, dat fiind că mentalităţile sovietice persistă în structurile statului.

Constituţia Republicii Moldova - adoptată în 1994 - are prevederi europene, însă aproape fiecare dintre acestea a fost încălcată cu ocazia manifestaţiilor anticomuniste din aceste zile şi a represaliilor care le-au urmat.

Haosul din ţara vecină s-a declanşat în urma protestului celor peste zece mii de moldoveni nemulţumiţi de rezultatul alegerilor din 5 aprilie din Republica Moldova, după ce Partidul Comuniştilor, "pro-european", a obţinut peste 50 la sută din voturi, care îi vor permite să obţină 61 din cele 101 locuri din Parlament.

Protestatarii au reclamat faptul că a fost falsificat rezultatul alegerilor. De altfel, a fost vehiculat numărul de 183 de mii de decedaţi care ar fi "votat".

După mitingul la care au participat 15.000 de cetăţeni în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Procuratura din Chişinău a informat că sunt ilegale şi inadmisibile acţiunile organizatorilor şi participanţilor la întrunirea din 6 aprilie, sub genericul "zi de doliu" şi a declanşat urmărirea penală în acest caz.

Potrivit Procuraturii Generale, Ghenadie Brega a organizat la 6 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu participarea activă a liderilor unor partide politice (Vlad Filat, Alexandru Tănase, V.Ungureanu, V.Pavlicenco, O.Cernei, V.Negacevschi) o întrunire la care au participat "câteva sute de persoane".

În organizarea acţiunii de protest, potrivit Procuraturii, au fost încălcate mai multe prevederi ale legii privind întrunirile, printre care desfăşurarea acestora în mod paşnic, doar în locul şi în perioada indicată în declaraţia prealabilă, participanţii fiind obligaţi să respecte legislaţia şi ordinea publică.

Într-un document remis agenţiei MEDIAFAX, în care sunt inserate fotografii relevante, se arată că în Chişinău "Poliţia intervine în forţă, răpeşte persoane din stradă, licee, universităţi, cămine studenţeşti, inclusiv din preajma bisericii (de exemplu, cazul Alexandru Gritcu), după slujba de Paşte (Paştele Catolic)".

"Procedura de reţinere nu este respectată. Cei arestaţi - băieţi sau fete - sunt bătuţi cu cruzime, supuşi unui tratament inuman şi degradant. Sunt înregistrate cazuri de tortură, este atestat un caz de deces. Unele arestări nu sunt declarate. Până în prezent sunt părinţi care nu-şi găsesc copiii şi nu pot obţine informaţii despre locul aflării lor. Cei care au fost eliberaţi mărturisesc că cetăţenii reţinuţi sunt ţinuţi în condiţii mizerabile (15-20 de persoane în zece metri pătraţi), bătuţi cu bestialitate şi puşi să semneze declaraţii false. Procesele de judecată au loc direct în comisariatele de poliţie, fără drept la apărare sau asigurat sumar. Accesul în locurile de detenţie este îngrădit in totalitate, inclusiv pentru avocaţi sau pentru organizaţii de protecţie a drepturilor omului. Accesul a fost refuzat inclusiv pentru primarul Chişinăului, deşi acesta a insistat de mai multe ori", se consemnează în documentul citat.

Datele furnizate de poliţie relevă că au fost arestaţi în jur de 300 de cetăţeni. Presa din Chişinău, însă, a întocmit în baza apelurilor rudelor celor dispăruţi o listă de peste 800 de cetăţeni arestaţi. În Chişinău au fost internaţi în spitale peste 50 de cetăţeni bătuţi de poliţie.

Sursa citată susţine că dispune de informaţii potrivit cărora pentru a ascude maltratarea tinerilor, aceştia sunt luaţi din municipiul Chişinău şi duşi în comisariate raionale de poliţie (de exemplu, în Vulcăneşti, Taraclia) sau spre destinaţii necunoscute. De altfel, potrivit presei, zeci de persoane care au fost reţinute în urma protestelor de la Chişinău au fost judecate la comisariatele de poliţie, cu uşile închise, rudele acestora neputând să asiste la proces. Avocaţii persoanelor reţinute spuneau că în incinta comisariatului au fost aduşi judecători din mai multe sectoare.

Voci de la Chişinău cer intervenţia autorităţilor internaţionale pentru stoparea tratamentelor inumate la care sunt supuşi protestatarii, accesul avocaţilor şi al jurnaliştilor, garantarea drepturilor contituţionale, precum şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de crime şi delicte.

Potrivit articolului 24 din Constituţia moldoveană, statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

"Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante. Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi nici executat decît numai pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război şi numai în condiţiile legii", arată articiolul citat.

Legea moldoveană fundamentală spune că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

Articolul 5 privind democraţia şi pluralismul politic arată că "democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul; nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului".

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Potrivit articolului 8, Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Articolul 10 arată că statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Potrivit articolului 16 privind egalitatea cetăţenilor, respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale, în condiţii de reciprocitate sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.

Articolul 20 referitor la accesul liber la justiţie prevede că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.

Totodată, articolul 21 subliniază că orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, conform articolului 25. Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult pînă la 12 luni.

Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.

Dreptul la apărare este garantat, potrivit articolului constituţional 26. Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Articolul 27 prevede că dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

Marţi, reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru Libertatea Presei, Miklos Haraszti, le-a cerut autorităţilor de la Chişinău să asigure accesul presei internaţionale în ţară şi să permită relatările despre evenimentele din R.Moldova.

"Oricare ar fi circumstanţele, restricţiile asupra presei şi asupra relatării libere încalcă anumite principii ale OSCE cu privire la media", a precizat Haraszti într-o scrisoare trimisă ministrului de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan.

Haraszti a menţionat în scrisoare numeroase plângeri din partea jurnaliştilor străini şi a celor din Republica Moldova în legătură cu problemele întâmpinate cu grănicerii şi cu forţele de ordine, dar şi referitor la agresiuni, detenţie pentru o scurtă perioadă sau la restricţii privind accesului la internet, în special la site-urile reţelelor sociale.

El a făcut referire la împiedicarea unor jurnalişti români şi străini de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, în 7 şi 8 aprilie. De asemenea, el a menţionat şi agresarea şi deţinerea, între 8 şi 10 aprilie, a unor jurnalişti români şi moldoveni, care relatau de la locul unde se desfăşurau ciocniri între demonstraţi şi forţele de ordine.

Totodată, cinci jurnalişti au fost nevoiţi să părăsească ţara deşi aveau acreditare de presă, după ce autorităţile au introdus, în 9 aprilie, regimul de vize.

Haraszti i-a atras atenţia ministrului moldovean de Externe cu privire la recomandările OSCE despre acreditarea jurnaliştilor şi tratamentul reprezentanţilor presei în timpul demonstraţiilor politice, menţionând că jurnaliştii care relatează despre proteste antiguvernamentale ar trebui sprijiniţi de autorităţi.

Săptămâna trecută, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a acuzat România de implicare în revoltele violente care au avut loc marţi la Chişinău, după victoria comuniştilor în alegerile legislative, însă Bucureştiul a dezminţit acuzaţiile.

Vladimir Voronin i-a cerut de asemenea ambasadorului român să părăsească Republica Moldova şi a anunţat introducerea unui regim de vize cu România.

Înte timp, studenţi şi reporteri au fost ridicaţi din stradă, iar Rusia a cerut României să nu se implice.

Marţi, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în Parlament că elogiază "curajul şi profesionalismul" jurnaliştilor care au reflectat corect evoluţiile din Republica Moldova, menţionând că aceştia au asigurat accesul la surse de informare "atunci când acesta se dorea a fi limitat".

"Elogiez curajul şi profesionalismul jurnaliştilor care au reflectat corect evoluţiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al instituţiilor media din România care au oferit şi vor oferi sprijin colegilor din Republica Moldova", a spus Băsescu.

El a criticat, de asemenea, "represaliile care au loc în Republica Moldova, încălcarea libertăţilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertăţii de expresie, expulzarea unor jurnalişti şi acuzaţiile la adresa statului român".

Băsescu a spus că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării Republicii Moldova, ci aceia care o conduc într-un mod periculos "înapoi spre trecutul comunist sovietic".

Şeful statului a afirmat că acuzaţiile Chişinăului la adresa României au fost fără precedent şi fără să existe probe, amintind că România a condamnat violenţele din Republica Moldova.

Băsescu a apreciat că încercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, "de închipuire a unui duşman extern şi, pornind de la o asemenea abordare, acuzaţiile la adresa statului român, sunt inacceptabile şi ridică semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor şi semnificaţiilor politice ale acestui tip de atitudine".

"De fapt, se încearcă punerea pe seama românilor şi a statului român a responsabilităţii pentru paşii înapoi făcuţi în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultăţile economice şi sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzaţii mă obligă să afirm că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării Republicii Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic", a spus preşedintele Băsescu.

El a subliniat că responsabilitatea pentru restabilirea ordinii de drept aparţine exclusiv Republicii Moldova.

Şeful statului a adăugat că nu există justificare pentru ceea ce se întâmplă în Moldova în numele "falsei raţiuni de stat".

"Nimeni nu deţine monopolul adevărului şi nu poate îngrădi dreptul la exprimarea propriei opinii, la libera circulaţie. Fac apel la partidele politice să înţeleagă acest moment, care trebuie să fie de solidaritate naţională şi care nu trebuie să ne divizeze, ci trebuie să arătăm tuturor că suntem uniţi şi că ştim să ne apărăm interesul naţional", a mai spus Traian Băsescu.

Restabilirea ordinii de drept în Republica Moldova ar însemna, însă, în primul rând respectarea propriei Constituţii, capitol la care, cel puţin până acum, autorităţile nu par să fi excelat.

(Material realizat de Lucia Efrim, eveniment@mediafax.ro)