„Forţele armate din Statele Unite nu sunt şi, sincer, nici nu trebuie să fie un serviciu de urgenţă 911 capabil să ajungă la faţa locului în câteva minute pentru toate evenimentele neprevăzute din lume„, a declarat secretarul Apărării în faţa unei comisii a Senatului privind atentatul din 11 septembrie 2012 din Benghazi (estul Libiei), soldat cu moartea ambasadorului Christopher Stevens şi a altor trei agenţi americani.
„Armata americană nu are nici resursele, nici responsabilitatea de a întreţine o cazarmă de pompieri aproape de fiecare instituţie americană din lume”, s-a apărat şeful Pentagonului, care urmează să părăsească administraţia în câteva zile.
Panetta a fost interogat de senatori alături de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major al forţelor armate, cu privire la reacţia Pentagonului după atacul cu armament de război şi explozibil comis de miliţiile islamiste la 11 septembrie în Libia, împotriva consulatului din Benghazi.
„Cred cu fermitate că Departamentul Apărării şi forţele armate americane au făcut tot ce puteau pentru a răspunde atacului de la Benghazi”, a asigurat Panetta.
El şi-a construit demonstraţia pe „lipsa de timp, în faţa unui atac prea rapid pentru a trimite forţe militare la faţa locului”, în special avioane care ar fi avut nevoie de circa zece ore pentru a interveni.
Potrivit lui Panetta, Washingtonul nu dispunea în perioada respectivă de „informaţii specifice” care să menţioneze vreo ameninţare împotriva consulatului, în ziua comemorării atentatelor din 11 septembrie 2001.
Cu câteva zile înainte de plecarea sa din administraţie, el a avertizat, de asemenea congresmenii cu privire la reducerile bugetare care reprezintă „unul dintre cele mai mari riscuri în termeni de securitate pentru Naţiune”. În lipsa unui acord în Congres până la 1 martie, Departamentul Apărării îşi va vedea bugetul redus cu aproape 10 la sută.
Atentatul terorist de la Benghazi a declanşat o furtună politică în Statele Unite, alimentată de opoziţia republicană împotriva administraţiei democrate a preşedintelui Barack Obama.
La sfârşitul lui ianuarie, secretarul de Stat în perioada respectivă, Hillary Clinton, a apărat vehement în faţa Congresului gestionarea acestui caz de către departamentul său, afirmând că „regretă profund” moartea compatrioţilor săi, dar fără a recunoaşte vreo vină personală.