Autorităţile române dau dovadă de inerţie în cazul lui Munaf - avocat

Într-o scrisoare adresată Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, avocatul Amy L. Hanf solicită membrilor Comisiei ONU pentru Drepturile Omului să ceară României să răspundă urgent solicitărilor justiţiei irakiene, afirmând că ancheta de la Bagdad nu poate avansa în lipsa colaborării părţii române.

Avocatul susţine că Munaf se află în continuare la Camp Cropper, însă nu a putut lua legătura direct cu acesta. Documentul precizează că, după casarea sentinţei de condamnare la moarte, dosarul lui Munaf a fost retrimis Curţii Penale Centrale Irakiene pentru o nouă investigaţie.

Instanţa irakiană ar fi cerut noi mărturii ale celor trei ziarişti români răpiţi împreună cu Munaf în Irak, transmiţând mai multe solicitări în acest sens autorităţilor române. În cele din urmă, după şase luni, partea română a răspuns că va permite unui judecător irakian să vină în România pentru a înregistra mărturiile, însă propunerea a fost respinsă de tribunal, care a afirmat că legislaţia irakiană interzice o astfel de măsură.

Ulterior, instanţa irakiană a cerut posibilitatea de a-i interoga printr-o legătură video la distanţă pe cei trei, însă nu a primit încă nici un răspuns din partea autorităţilor române. Ca urmare, ancheta nu poate continua până la primirea răspunsului, iar detenţia lui Munaf, reţinut deja de aproape patru ani, se prelungeşte.

Avocatul, care lucrează pentru cabinetul de avocatură Robins, Kaplan, Miller & Ciresi, afirmă că a adus subiectul în atenţia ambasadei române la Washington, însă nu a primit răspuns la apelurile telefonice, mesajele electronice şi scrisorile transmise reprezentanţei diplomatice.

Scrisoarea reaminteşte că, în decembrie 2006, Comisia pentru Drepturile Omului a cerut deja ca România "să asigure, pe cât posibil şi prin canalele pe care le consideră adecvate, să adopte toate măsurile necesare necesare pentru a se asigura că viaţa, siguranţa şi integritatea personală a lui Munaf şi a familiei sale sunt protejate".

În decembrie 2006, avocaţii lui Munaf - condamnat la acea dată la moarte prin spânzurare în Irak pentru implicarea în răpirea celor trei ziarişti români - au depus o plângere la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, reclamând că neimplicarea României în procesul său a dus la încălcarea mai multor drepturi fundamentale.

În faţa Comitetului Internaţional pentru Drepturile Omului, Munaf cerea ca România să ia imediat poziţie în sprijinul său şi să afirme, oficial, că nu este de acord cu pedeapsa capitală, că nu a împuternicit niciodată pe nimeni să-i reprezinte interesele în procesul lui Mohammad Munaf, că nu sprijină condamnarea la moarte a acestuia şi că cere ca pedeapsa acestuia - condamnarea la moarte prin spânzurare - să fie casată.

Ulterior, condamnarea sa a fost casată în Irak, dosarul fiind retrimis instanţei pentru o nouă anchetă.

Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi, în 28 martie 2005, în Irak. Munaf a fost luat ostatic alături de aceştia timp de 55 de zile şi a fost arestat de armata americană, după eliberarea lor, fiind bănuit de complicitate.

În România, la scurt timp după eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public afirma că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf - ghidul reporterilor în Bagdad, arestat în continuare în Irak. Totodată, din declaraţiile date - în calitate de martor - de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România, preciza Ministerul Public.

În aprilie 2008, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Munaf la zece ani de închisoare şi interzirea drepturilor pentru alţi cinci ani după executarea pedepsei, fiind acuzat de fapte de terorism, dar a respins cererea de expulzare a acestuia de pe teritoriul statului român după executarea pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis ca Mohammad Munaf să plătească câte două milioane de euro cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak şi 100.000 de lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.