China continuă să dezvolte cea mai mare flotă din lume, avertizează un profesor de la Colegiul de Război Naval al SUA.
În războiul naval, flota mai mare câştigă aproape întotdeauna.
Deşi poate fi contrazis când vine vorba de bătălii navale precum Salamina unde au învins flote inferioare numeric. Flota ateniană a biruit la Salamina datorită reliefului, astfel flota persană a fost prinsă în capcană între strâmtori.
Dar în Pacific nu va fi cazul.
Sam Tangredi afirmă că avantajul numeric al Chinei va duce probabil la o înfrângere a marinei americane în orice război naval în Pacific sau în Marea Chinei de Sud.
Tangredi, titularul catedrei Leidos de studii privind războiul viitorului la US Naval War College şi fost căpitan al Marinei SUA, a analizat 28 de războaie navale, de la războaiele greco-persane din 500 î.Hr. până la conflictele navale recente din timpul Războiului Rece.
El a constatat că doar în trei cazuri tehnologia superioară a învins un număr mai mare de oameni.
„Toate celelalte războaie au fost câştigate prin superioritate numerică sau, în cazul în care au fost forţe egale, prin superioritate strategică sau de amiralitate”, a scris Tangredi.
„Adesea, toate cele trei calităţi acţionează împreună, deoarece operarea unei flote mari facilitează, în general, o pregătire mai amplă şi este adesea un indicator al faptului că liderii sunt preocupaţi de cerinţele strategice”, a scris Tangredi.
Să luăm, de exemplu, războaiele napoleoniene de la începutul anilor 1800.
„Navele de război franceze erau superioare în ceea ce priveşte tehnologia de proiectare şi construcţie a navelor, dar, în cele din urmă, numărul mare de nave ale Marinei Regale a fost cel care l-a împiedicat pe Napoleon să traverseze Canalul Englez”, a scris Tangredi.
Liderii Pentagonului au identificat China ca fiind principala ameninţare a armatei americane. Dar cifrele privind dimensiunea flotei arată că armata americană nu poate ţine pasul cu creşterea navală a Chinei.
Marina Armatei Populare de Eliberare a depăşit Marina SUA în ceea ce priveşte dimensiunea flotei cândva în jurul anului 2020 şi are acum aproximativ 340 de nave de război, potrivit raportului Pentagonului privind puterea militară a Chinei publicat în noiembrie 2022. Se aşteaptă ca flota Chinei să crească la 400 de nave în următorii doi ani, potrivit raportului.
Între timp, flota americană se află sub pragul de 300 de nave, iar obiectivul Pentagonului este de a avea 350 de nave cu echipaj până în 2045.
Aşadar, pentru a concura, liderii militari americani se bazează pe tehnologie.
Acelaşi document al Pentagonului spune că „lumea intră într-o nouă eră a războiului, una în care integrarea tehnologiei, a conceptelor, a partenerilor şi a sistemelor – mai mult decât dimensiunea flotei – va determina victoria în conflict”.
Dar Tangredi indică cel de-al Doilea Război Mondial din Pacific, în care tehnologia japoneză a fost iniţial mai avansată decât cea americană, iar concluziile Pentagonului nu sunt neapărat valabile.
„În timpul războiului, Japonia Imperială a construit 18 portavioane … în timp ce Statele Unite au construit 144. Cu excepţia cazului în care Statele Unite au decis să nu lupte, Japonia nu a avut niciodată o şansă”, a scris el, fiind citat de CNN.
Profesorul a omis să spună că SUA deţin în prezent supremaţie aeriană şi suportul aeronavelor ar putea avantaja flota navală americană într-un ipotetic război cu China în Pacific.
Dar într-adevăr, pierderea a 1-2 portavioane americane şi zeci de mii de victime ar fi o tragedie pentru Statele Unite, chiar dacă ar obţine victoria. Se mai adaugă şi perturbările aduse economiei globale, căci China şi Taiwan sunt cei mai mari producători şi distribuitori de componente electronice din industria hardware. Un război China-SUA pentru Taiwan ar escalada rapid într-un război la scară largă, fiindcă ar duce şi la reaprinderea ostilităţilor din penisula coreeană şi Asia de Sud-Est.
De aceea, este prioritar ca SUA şi China să continue să discute la masa negocierilor şi să evite orice conflict ce ar putea fi devastator pentru omenire.