Baconschi îşi exprimă regretul faţă de menţinerea restricţiilor pe piaţa de muncă din Anglia

MAE subliniază, într-un comunicat remis MEDIAFAX, faptul că statele care menţin restricţii pe perioada 2012 - 2013, o pot face doar în cazul în care se produc sau există riscul să se producă perturbări grave pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru. În context, MAE reiterează faptul că, potrivit recentului raport al Comisiei Europene, libera circulaţie a lucrătorilor nu creează turbulenţe pe pieţele forţei de muncă ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii.

"Raportul Comisiei Europene arată că efectul liberalizării circulaţiei forţei de muncă a cetăţenilor români şi bulgari în statele care au acceptat aceasta este unul pozitiv pentru economiile statelor membre gazdă. Urmare evaluării sale, Comisia Europeană subliniază că restricţionarea libertăţii de mişcare a lucrătorilor nu reprezintă răspunsul pentru rata înaltă a şomajului în Europa", menţionează MAE.

Ministerul mai afirmă că libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un principiu fundamental al Pieţei Unice, garantat prin tratatele Uniunii Europene, iar cetăţenii români, în calitate de cetăţeni europeni, trebuie să se bucure de acest drept în toate statele membre cât mai curând posibil.

Menţinerea restricţiilor contravine în acelaşi timp obiectivului comun pe care România şi Marea Britanie îl promovează în UE, realizarea unei pieţe interne fără bariere, precizează MAE.

La 31 decembrie 2011 expiră cea de-a doua perioadă tranzitorie în care, conform Protocolului la Acordul de aderare a României şi Bulgariei la UE, statele membre UE pot restricţiona accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii celor două ţări. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, circulaţia lucrătorilor români în spaţiul UE urmează a fi liberalizată necondiţionat. În prezent, 11 ţări aplică măsuri tranzitorii: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.

Zece dintre cele 26 de state membre UE (fără România) aplică restricţii cetăţenilor români pe piaţa muncii, acestora adăugându-li-se şi alte state europene precum Norvegia sau Elveţia.