Barack Obama semnează decretul de consolidare a datelor confidenţiale, după scandalul WikiLeaks

Acest decret instaurează, potrivit Casei Albe, „reforme structurale” la nivelul agenţiilor federale americane. Acestea sunt obligate să aibă un responsabil de supervizarea „împărţirii şi protecţiei informaţiilor”, dar şi de crearea unui program de „detectare a ameninţărilor interne”.

În plus, decretul prevede crearea, încă de vineri, a unui „Comitet de Conducere” interguvernamental însărcinat cu coordonarea eforturilor în lupta împotriva scurgerii de informaţii şi respectarea normelor de securitate, în timp ce o o „forţă de intervenţie” urmează să „dezvolte un program transversal” cu scopul de a „reduce vulnerabilitatea informaţiilor clasificate”.

Aceste măsuri au fost pregătite de echipa pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, „în urma divulgării ilegale de către WikiLeaks a unor documente secrete în vara lui 2010”, şi sunt destinate „reducerii riscului unor scurgeri (de informaţii secrete) în viitor”, a precizat preşedinţia americană într-un comunicat.

După publicarea unor telegrame diplomatice şi altor documente oficiale confidenţiale de către WikiLeaks, administraţia americană a impus deja măsuri de securitate sporită, restrângând, în special, utilizarea suporturilor „media mobile” cum ar fi CD-Rom-urile şi dispozitivele de stocare cu USB.

Site-ul WikiLeaks a devenit ţinta criticilor Washingtonului, după difuzarea a zeci de mii de documente confidenţiale asupra războaielor din Afganistan şi Irak, relatând mai ales cazuri de tortură muşamalizate de armata americană.

Telegramele dezvăluite de WikiLeaks au pus, totodată, într-o lumină nefavorabilă culisele diplomaţiei internaţionale şi opiniile uneori candide ale diplomaţilor americani aflaţi în post în srăinătate.

Bradley Manning, un tânăr soldat american suspectat că a furnizat WikiLeaks documentele copiate din baze de date guvernamentale, se află, în prezent, în detenţie, într-o închisoare militară, după ce a fost inculpat de „colaborare cu inamicul”.