Belgia şi numeroşi lideri europeni îi aduc un ultim omagiu lui Wilfried Martens - FOTO

Funeraliile de stat ale celui care a condus nouă guverne între 1979 şi 1992 au fost oficiate în catedrala Saint-Bavon din Gand (vest), în prezenţa a zeci de şefi de stat şi de guvern europeni şi a principalilor oficiali belgieni, între care un reprezentant al regelui Philippe.

"Eşti fericit, ai reunit mai marii Europei în această catedrală", a declarat preşedintele interimar al PPE, francezul Joseph Daul, în faţa sicriului acoperit cu drapelul belgian. "El s-a alăturat astăzi familiei părinţilor fondatori ai Europei", a adăugat el.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat un "om de consens" care a avut "un impact profund" asupra ţării sale şi a Europei.

"Visul de armonie, echitate şi coeziune era al tău, astăzi el este al nostru", a asigurat preşedintele Consiliui European, Herman Van Rompuy, un creştin-democrat flamand şi fost premier belgian, de asemenea.

Cancelarul german Angela Merkel a salutat "inspiraţia" şi "forţa" unui "prieten politic" şi unui "european" convins. Actualul premier belgian, socialistul Elio Di Rupo, l-a calificat drept un "exemplu".

Născut la 19 aprilie 1936, Wilfried Martens a fost premier între 1979 şi 1992, cu excepţia unei întreruperi de opt luni.

Într-un context de tensiuni puternice între flamanzi şi francofoni, el a participat la evoluţia federală a Belgiei, concretizând existenţa regiunii valone şi a regiunii flamande. El a condus, de asemenea, o politică dură de asanare a finanţelor publice.

Martens a fost deputat european şi preşedinte al grupului PPE în Parlamentul European din 1994 până în 1998 şi, din 1990 şi până aproape de ziua în care a decedat, a fost preşedinte al PPE.

Graţie contactelor sale excelente cu cancelarul german Helmut Kohl, el a reuşit să facă din PPE cel mai puternic şi cel mai influent grup politic din adunarea de la Strasbourg.

El nu a ezitat să deschidă formaţiunea sa, care reuneşte în principiu democrat-creştini şi conservatori, unor figuri mai controversate, precum italianul Silvio Berlusconi sau premierul ungar Viktor Orban, prezent la funeraliile sale.